Comisia a adoptat în 5 iulie 2016 o propunere care vizează consolidarea în continuare a normelor UE privind combaterea spălării banilor, pentru a lupta împotriva finanțării terorismului și pentru a spori transparența cu privire la proprietarii reali ai companiilor și ai fondurilor fiduciare.
Adoptarea, în mai 2015, a celui de-al patrulea pachet privind combaterea spălării banilor a marcat un pas important către îmbunătățirea eficacității eforturilor UE de combatere a spălării banilor obținuți din activități infracționale și de combatere a finanțării acțiunilor teroriste. Acest pachet stabilește standarde înalte pentru prevenirea spălării banilor, cum ar fi cerința ca statele membre să înființeze registre naționale de evidență a beneficiarilor reali ai companiilor și ai unor fonduri fiduciare. Statele membre s-au angajat să implementeze pachetul mai rapid decât se planificase inițial, până la sfârșitul anului 2016.
Combaterea finanțării terorismului
Așa cum s-a anunțat în Planul de acțiune pentru consolidarea combaterii finanțării terorismului, adoptat de Comisie la 2 februarie 2016, Comisia propune modificări pentru a preveni utilizarea sistemului financiar în vederea finanțării de acțiuni teroriste:
• Consolidarea competențelor unităților de informații financiare ale UE și facilitarea cooperării acestora: sfera informațiilor la care au acces unitățile de informații financiare va fi extinsă, acestea urmând să aibă acces la informațiile din registrele centralizate ale conturilor bancare și ale conturilor de plăți sau din sistemele centrale de extragere a datelor, pe care statele membre vor trebui să le înființeze pentru a identifica titularii conturilor bancare și ai conturilor de plăți.
• Abordarea riscurilor privind finanțarea terorismului legate de monedele virtuale: pentru a preveni utilizarea abuzivă a monedelor virtuale în scopul spălării banilor și al finanțării terorismului, Comisia propune includerea platformelor de schimb pentru monedele virtuale și a prestatorilor care oferă portofele digitale în domeniul de aplicare al Directivei privind combaterea spălării banilor. Aceste entități vor trebui să aplice controale de precauție privind clientela atunci când schimbă monedele virtuale în monede reale, punând capăt anonimatului asociat cu astfel de schimburi.
• Abordarea riscurilor legate de instrumentele preplătite anonime (de exemplu, cardurile preplătite): de asemenea, Comisia propune reducerea la minimum a utilizării plăților anonime prin intermediul cardurilor preplătite, scăzând pragurile de identificare de la 250€ la 150€ și extinzând cerințele de verificare a clienților. A fost luată în considerare proporționalitatea, acordându-se o atenție deosebită utilizării acestor carduri de către cetățenii vulnerabili din punct de vedere financiar.
• Verificări mai stricte cu privire la țările terțe care prezintă riscuri: Conform împuternicirii primite prin cea de a patra Directivă privind combaterea spălării banilor, Comisia propune armonizarea listei verificărilor aplicabile țărilor care au deficiențe în regimurile lor privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. Băncile vor trebui să efectueze verificări suplimentare („măsuri de precauție”) cu privire la fluxurile financiare care provin din aceste țări. Din motive procedurale, lista țărilor – care reflectă lista întocmită de GAFI -, va fi adoptată în mod oficial la 14 iulie.
Norme de transparență mai stricte pentru prevenirea evaziunii fiscale și a spălării banilor
Propunerea din 5 iulie 2016 va consolida măsurile introduse prin cea de a patra Directivă privind combaterea spălării banilor, cu următoarele modificări:
• Accesul public integral la registrele de evidență a beneficiarilor reali: statele membre vor face publice anumite informații din registrele de evidență a beneficiarilor reali ai companiilor și ai fondurilor fiduciare legate de întreprinderi. Informațiile cu privire la toate celelalte fonduri fiduciare vor fi incluse în registrele naționale și vor fi puse la dispoziția părților care pot demonstra că au un interes legitim. Beneficiarii care au un drept de proprietate de 10 % în anumite societăți care sunt supuse riscului de a fi utilizate pentru spălarea de bani și evaziune fiscală vor fi incluse în registre. Pragul rămâne la 25 % pentru toate celelalte societăți.
• Interconectarea registrelor: propunerea prevede interconectarea directă a registrelor pentru facilitarea cooperării între statele membre.
• Extinderea informațiilor disponibile pentru autorități: Comisia a propus ca atât conturile existente, cât și cele noi, să facă obiectul controalelor de precauție. Acest lucru va face ca acele conturi care ar putea fi folosite pentru activități ilicite să nu scape nedetectate. Fondurile fiduciare și companiile pasive, cum ar fi cele evidențiate în dosarul „Panama Papers”, vor fi de asemenea supuse unui control mai amănunțit și unor norme mai stricte.
Ce urmează?
Cea de a patra Directivă privind combaterea spălării banilor a fost adoptată la 20 mai 2015. Comisia Europeană, în planul său de acțiune împotriva finanțării terorismului, a solicitat statelor membre să devanseze data de transpunere efectivă a directivei, pentru a avea loc până la sfârșitul anului 2016. Modificările prezentate în 5 iulie 2016 în vederea abordării atât a finanțării terorismului, cât și a aspectelor legate de transparență sunt specifice și proporționate astfel încât să aducă unele schimbări urgente cadrului existent. Propunerea de actualizare a normelor juridice va fi adoptată de Parlamentul European și de Consiliul de Miniștri în conformitate cu procedura legislativă ordinară.
Modificarea celei de a patra Directive privind combaterea spălării banilor poate fi consultată la adresa de internet:
http://ec.europa.eu/justice/criminal/document/files/aml-directive_en.pdf