Conform previziunilor economice de toamnă ale Comisiei Europene, produsul intern brut (PIB) al României este așteptat să crească mai moderat în anii următori, estimările Comisiei Europene fiind de 3,6% pentru 2018, 3,8% în 2019 și 3,6% în 2020.
Consumul privat este în mod clar slăbit, în principal din cauza inflației care continuă să fie la un nivel ridicat. În această perioadă, investițiile vor rămâne la un nivel redus în România, dacă nu se îmbunătățește absorbția fondurilor europene.
Deficitul bugetar al României va continua să crească și va trece de valoarea de 3% din PIB, în special din cauza majorărilor semnificative ale salariilor și pensiilor din sistemul public. Astfel, deficitul bugetar va ajunge la cele mai ridicate valori din UE în perioada 2018-2020, crescând de la 3,3% în 2018, la 3,4% anul viitor, respectiv 4,7% în 2020.
Şomajul este așteptat să rămână în continuare la un nivel redus, dar piața muncii va continua să fie una tensionată.
Inflația a atins punctul culminant în primăvara anului 2018, dar se va tempera în anii următori. Totodată, datoria publică va urca, de la 35,1% anul acesta, la 38,2% în 2020.
Previziuni la nivelul Uniunii Europene
Creșterea gradului de incertitudine la nivel mondial, tensiunile comerciale internaționale și creșterea prețurilor petrolului vor avea un efect de frânare a creșterii în Europa. Acest efect ar putea fi amplificat și de perspectiva unei încetiniri a tendințelor pozitive de pe piața muncii și a constrângerilor tot mai puternice la nivelul ofertei într-o serie de state membre, după mai mulți ani de creștere robustă a ocupării forței de muncă. Pentru prima dată din 2007, se preconizează că în 2019 investițiile vor crește în toate statele membre.
Luând în considerare toți acești factori, produsul intern brut (PIB) ar trebui să-și continue creșterea în toate statele membre, însă ritmul va fi lent și, după toate aparențele, mai slab decât se estimase în vară.
În UE-27, rata șomajului este estimată la 7,4 % în acest an, după care va scădea la 7 % în 2019 și la 6,6 % în 2020. Aceasta ar fi cea mai scăzută rată a șomajului înregistrată de la începutul seriei lunare de date privind șomajul, în ianuarie 2000.
Se preconizează că inflația globală va rămâne moderată pe parcursul perioadei de prognoză.
Deficitul public va crește de la 0,6 % din PIB în 2018 la 0,8 % în 2019, urmând apoi să scadă la 0,6 % în 2020. În ansamblu, se menține o tendință puternic pozitivă în comparație cu zece ani în urmă, în 2009, când nivelul deficitului a atins un maxim de 6,2 % în zona euro și de 6,6 % în UE.
Conform estimărilor, ponderea datoriei în PIB va continua să scadă în zona euro și în aproape toate statele membre, susținută de excedente primare cu efect de diminuare a datoriei și de continuarea creșterii economice. Se preconizează că, în UE-27, rata datoriei publice ar urma să scadă de la 80,6 % din PIB în 2018 la 78,6 % în 2019 și la 76,7 % în 2020.
În UE, îndoielile cu privire la calitatea și sustenabilitatea finanțelor publice din statele membre cu datorii mari ar putea să se răsfrângă asupra sectoarelor bancare naționale, generând preocupări legate de stabilitatea financiară și afectând activitatea economică.
În cele din urmă, persistă, de asemenea, riscurile legate de rezultatul negocierilor privind Brexit.
Context
Începând cu acest an, Comisia Europeană a revenit la publicarea, în fiecare an, a două seturi de previziuni cuprinzătoare (în primăvară și în toamnă) și a două seturi de previziuni intermediare (în iarnă și în vară), în locul celor trei seturi de previziuni cuprinzătoare (de iarnă, primăvară și toamnă) pe care le-a publicat în fiecare an începând din 2012. Previziunile intermediare examinează evoluția anuală și trimestrială a PIB-ului și a inflației pentru anul în curs și pentru anul următor pentru toate statele membre și pentru zona euro, precum și datele consolidate la nivelul UE.
Previziunile de toamnă ale Comisiei Europene pot fi consultate la adresa: