Croația este mai în măsură să anticipeze impactul poluării și al schimbărilor climatice asupra coastelor sale și să sprijine gestionarea durabilă a acestor zone, datorită unui proiect care a beneficiat de sprijin din partea politicii de coeziune.
Proiectul „Tehnologia de evaluare a autopurificării costiere” (CAAT) a creat soluții inovatoare pentru măsurarea calității și a capacității de autopurificare a apelor de coastă. Tehnologia se bazează pe modelarea oceanografică și atmosferică și pe cercetarea fluxurilor de poluanți în – și dispersarea lor în interiorul – corpurilor de apă.
CAAT va consolida eforturile UE de a crea o economie albastră durabilă, care să cuprindă toate industriile și sectoarele legate de oceane, mări și coaste.
Răspunsul la presiunile de dezvoltare
Din cauza lungimii sale și a numărului mare de insule, coasta Adriatică a Croației se confruntă cu presiuni semnificative asupra dezvoltării și cu impacturi considerabile din partea schimbărilor climatice. Acest lucru face vitală gestionarea integrată și planificarea durabilă în zonele de coastă.
Sunt necesare soluții care să poată prezice efectul diferitelor tipuri de poluare, ținând seama, în același timp, de evoluțiile viitoare preconizate și de schimbările climatice.
O mare parte din poluarea de pe coasta Adriatică a Croației este transportată prin scurgeri de suprafață și subterane – apă care nu se scufundă în pământ, ci curge peste uscat în corpuri de apă – și râuri care se golesc în Marea Adriatică. Nutrienții din această apă accelerează eutrofizarea apelor de coastă. Eutrofizarea duce la creșterea excesivă a plantelor acvatice și a algelor – multe dintre ele dăunătoare vieții marine – și compromite capacitatea de autopurificare a apelor.
Pe lângă consecințele asupra mediului, procesul face ca apa să fie improprie pentru scăldat, alte activități de agrement și activități economice, cum ar fi pescuitul. Consecințele economice și sociale pot fi devastatoare.
Bazându-se pe cercetările anterioare
În perioada 2019-2023, CAAT a adunat o echipă de 19 cercetători din patru instituții partenere, toate cu sediul în Split, cel mai mare oraș de coastă din Croația: Facultatea de Inginerie Civilă, Arhitectură și Geodezie; Facultatea de Inginerie Electrică, Inginerie Mecanică și Arhitectură Navală; Institutul de Oceanografie și Pescuit; și Facultatea de Științe.
Proiectul s-a bazat pe ample cercetări anterioare pe care partenerii le-au efectuat de-a lungul și în jurul coastei croate. Cercetarea a fost combinată cu metode de măsurare a calității apei de mare și dezvoltarea de instrumente pentru sprijinirea managementului zonelor costiere. Instrumentele au o gamă largă de utilizări, atât în sectorul public, cât și în cel privat.
A fost întocmit un inventar al surselor de poluare din zonele de coastă ale Croației și din bazinele râurilor care curg în Marea Adriatică. Măsurătorile au fost efectuate în jurul gurii râului Jadro, în Golful Vranjic, Split, folosind o dronă cu o cameră hiperspectrală integrată și o barcă echipată cu senzori și sonde. Aceste exerciții au evaluat salinitatea, temperatura și turbiditatea apei, precum și nivelurile de oxigen dizolvat, clorofilă și materie organică dizolvată.
Pe această bază, a fost formulată o metodologie pentru determinarea capacității de autopurificare a apelor costiere. Metodologia permite simularea condițiilor de apă în diferite scenarii de dezvoltare și schimbări climatice.
Dezvoltarea tehnologică
Pentru validarea metodelor, au fost dezvoltate tehnologii pentru a monitoriza diverși indicatori de calitate a apei și pentru a automatiza procesele de măsurare. O parte importantă a acestui element al proiectului a fost testarea de noi senzori pentru măsurarea calității apei de coastă, inclusiv parametri microbiologici, fizico-chimici și bacteriologici.
Senzorii au fost integrați în geamanduri și testați în laboratorul hidrotehnic din Žrnovnica și la gurile râurilor Žrnovnica și Jadro.
Un vehicul acționat de la distanță, pe care pot fi instalați alți senzori, a fost achiziționat pentru a monitoriza senzorii și pentru a efectua teste și măsurători suplimentare. Un sistem radar de înaltă frecvență a fost instalat în apropierea Institutului de Oceanografie și Pescuit. Acesta a fost calibrat pentru a măsura curenții de pe suprafața Canalului Brač și a Golfului Kaštela. Cercetătorii au fost instruiți să folosească radarul pentru măsurarea curenților.
Pe termen scurt, tehnologia va oferi o soluție eficientă din punctul de vedere al costurilor pentru monitorizarea calității apei de coastă, făcând astfel o astfel de infrastructură mai accesibilă și contribuind la asigurarea utilizării sale pe scară largă. Pentru diseminarea rezultatelor proiectului au fost create o aplicație informatică și o interfață online.
Pe lângă metodele sale de prognoză privind calitatea apei, CAAT a elaborat orientări pentru gestionarea zonelor de coastă pentru a asigura o mai bună calitate a apei, ceea ce va contribui la o mai bună dezvoltare economică și socială.
Către obiective europene și globale
Proiectul aduce contribuții vitale la atingerea principalelor obiective europene și globale de sustenabilitate. În ceea ce privește obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU, furnizarea de soluții ieftine și inovatoare pentru monitorizarea apelor costiere este relevantă pentru ODD 9 privind construirea unei infrastructuri reziliente, promovarea industrializării favorabile incluziunii și durabile și încurajarea inovării.
Metodologia CAAT pentru anticiparea potențialelor schimbări climatice care pot afecta în mod semnificativ zonele de coastă abordează direct ODD 11 privind asigurarea incluziunii, siguranței, rezilienței și durabilității orașelor și așezărilor umane, precum și ODD 13 privind combaterea schimbărilor climatice și a efectelor acestora.
În plus, prin monitorizarea capacității de autopurificare a apelor costiere, instrumentele facilitează planificarea durabilă. Prin urmare, acestea contribuie indirect la realizarea ODD 12 privind asigurarea unui consum și a unei producții durabile prin sprijinirea punerii în aplicare a turismului durabil.
În ceea ce privește obiectivele politice europene, CAAT va ajuta instituțiile locale și regionale să pună în aplicare Directiva-cadru a UE privind apa, care stabilește norme pentru stoparea deteriorării stării corpurilor de apă din UE, și Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”, care protejează ecosistemele marine și biodiversitatea.
Aflați mai multe
Economia albastră durabilă în UE