În 14 iunie 2019 au fost prezentate progresele înregistrate în combaterea dezinformării și principalele concluzii desprinse din alegerile europene. Din ianuarie, 1000 de cazuri de dezinformare au fost detectate, față de 434 în aceeași perioadă anul trecut.
Protejarea proceselor și a instituțiilor democratice împotriva dezinformării este o provocare majoră pentru societățile de pe tot globul. Pentru a face față acestei provocări, UE a luat inițiativa și a instituit un cadru solid de acțiune coordonată, care respectă pe deplin valorile europene și drepturile fundamentale.
Deși este încă prea devreme pentru a trage concluzii finale cu privire la nivelul și impactul dezinformării în recentele alegeri pentru Parlamentul European, este clar că acțiunile întreprinse de UE – împreună cu numeroși jurnaliști, verificatori ai veridicității informațiilor, platforme, autorități naționale, cercetători și membri ai societății civile – au contribuit la împiedicarea atacurilor și la expunerea tentativelor de ingerință în procesele noastre democratice. Sensibilizarea crescută a publicului a făcut mai dificilă manipularea dezbaterii publice de către actorii răuvoitori.
Mai precis, acțiunea UE s-a concentrat pe patru componente complementare:
- UE și-a consolidat capacitățile de identificare și combatere a dezinformării, prin intermediul Grupului operativ pentru comunicarea strategică a UE și al Celulei de fuziune a UE împotriva amenințărilor hibride din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă. De asemenea, UE a îmbunătățit răspunsul coordonat prin instituirea unui sistem de alertă rapidă pentru a facilita schimbul de informații între statele membre și instituțiile UE.
- Prin intermediul unui Cod voluntar de bune practici privind dezinformarea, UE a colaborat cu platformele online și cu industria pentru a spori transparența comunicărilor politice și a împiedica utilizarea în scop manipulator a serviciilor furnizate de acestea, pentru a se asigura că utilizatorii știu de ce vizualizează materiale și anunțuri publicitare politice specifice și că pot vedea de unde și de la cine provin aceste materiale.
- Comisia și Înaltul Reprezentant, în cooperare cu Parlamentul European, au contribuit la creșterea gradului de sensibilizare și de reziliență față de dezinformare în cadrul societății, în special prin difuzarea în mai mare măsură de mesaje bazate pe fapte și prin intensificarea eforturilor de promovare a educației în domeniul mass-mediei.
- Comisia a sprijinit eforturile statelor membre de a asigura integritatea alegerilor și de a consolida reziliența sistemelor democratice ale Uniunii. Crearea unor rețele electorale la nivelul UE și la nivel național, cu legături către sistemul de alertă rapidă, a îmbunătățit cooperarea privind amenințările potențiale.
Mai rămân însă multe de făcut pentru a proteja procesele și instituțiile democratice ale UE. Dezinformarea este o amenințare care evoluează rapid. Tacticile utilizate de actorii interni și externi, legați în special de surse din Rusia, evoluează la fel de repede ca măsurile adoptate de state și de platformele online. Sunt necesare cercetări continue și resurse umane adecvate pentru a contracara noile tendințe și practici, pentru a detecta și a demasca mai bine campaniile de dezinformare, precum și pentru a crește gradul de pregătire la nivelul UE și la nivel național.
Informații actualizate furnizate de platformele online în conformitate cu Codul de bune practici
Platformele online au o responsabilitate deosebită în ceea ce privește combaterea dezinformării. În 14 iunie, Comisia a publicat, de asemenea, cele mai recente rapoarte lunare elaborate de Google, Twitter și Facebook în conformitate cu Codul de bune practici privind dezinformarea, cu caracter de autoreglementare. Rapoartele din luna mai confirmă tendința evaluărilor precedente ale Comisiei.
Eforturile de a asigura integritatea serviciilor au contribuit la reducerea amplorii tentativelor de manipulare care au vizat alegerile europene, dar platformele trebuie să explice mai bine modul în care eliminarea boților și a conturilor false a limitat răspândirea dezinformării în UE.
În ciuda realizărilor, mai rămân multe de făcut: toate platformele online trebuie să ofere informații mai detaliate care să permită identificarea actorilor nocivi și a statelor membre vizate. Acestea ar trebui, de asemenea, să își intensifice cooperarea cu verificatorii veridicității informațiilor și să le ofere utilizatorilor mijloace care să le permită o detectare mai bună a dezinformării. În fine, platformele ar trebui să ofere comunității de cercetare un acces semnificativ la date, în conformitate cu normele de protecție a datelor cu caracter personal. În această privință, recenta inițiativă luată de Twitter de a pune la dispoziție seturi de date relevante în scopuri de cercetare deschide calea pentru desfășurarea de cercetări independente privind operațiunile de dezinformare ale actorilor răuvoitori. Mai mult, Comisia invită platformele să aplice politicile lor de transparență a publicității politice și în cazul viitoarelor alegeri naționale.
Etapele următoare
Până la sfârșitul anului, Comisia va prezenta un raport privind punerea în aplicare a pachetului de inițiative privind alegerile și va evalua eficacitatea Codului de bune practici. Pe baza raportului, Comisia poate analiza acțiuni suplimentare menite să asigure și să îmbunătățească răspunsul UE la această amenințare.
Fișa informative privind raportul de progres:
Raportul de progres privind planul de acțiune împotriva dezinformării: