Acesta este primul raport din cadrul noului mandat al Comisiei. Acesta consolidează colaborarea cu succes cu statele membre pe baza unei abordări preventive și bazate pe dialog pentru consolidarea statului de drept și reprezintă un stimulent important pentru reformă.
Raportul privind statul de drept și ciclul anual privind statul de drept contribuie la reziliența democrației, a securității și a economiei Europei într-un mediu global în care respectarea drepturilor fundamentale și a sistemelor democratice se află din ce în ce mai mult sub presiune. Prin urmare, este esențial ca UE să își reafirme angajamentul față de statul de drept și să ia măsuri concrete pentru a-l promova și apăra, pe continentul nostru și în întreaga lume. La fel ca în 2024, raportul nu acoperă numai 27 de state membre, ci include și patru capitole consacrate fiecărei țări, dedicate evoluțiilor din Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia.
Raportul din acest an confirmă faptul că există o traiectorie pozitivă în multe state membre, deoarece au fost realizate reforme importante în cele patru domenii-cheie vizate de raport – justiția, combaterea corupției, libertatea mass-mediei și sistemul instituțional de control și echilibru. Deși în unele state membre persistă provocări și, în câteva cazuri, situația este gravă, angajamentul general față de proces rămâne puternic, iar statele membre au abordat un număr substanțial de recomandări din 2024, integral sau parțial.
Respectarea statului de drept este, de asemenea, esențială pentru punerea în aplicare a unor politici care să promoveze competitivitatea prin intermediul pieței unice și să le permită cetățenilor să participe activ atât în societate, cât și în economie. Statul de drept este un aspect important pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea la nivel transfrontalier. Întreprinderile, în special întreprinderile mici și mijlocii, au nevoie de un mediu economic stabil și previzibil. Astfel cum se prevede în orientările politice ale președintei von der Leyen,raportul din acest an pune un accent deosebit pe aspectele care au o legătură directă cu buna funcționare a pieței unice, cum ar fi buna legiferare, normele privind achizițiile publice și stabilitatea mediului de reglementare.
Raportul privește în perspectivă către o Uniune Europeană în evoluție. Noua generație de instrumente de cheltuieli ale UE, care urmează să fie prezentată ca parte a următorului cadru financiar multianual, va asigura faptul că respectarea principiului statului de drept rămâne o necesitate pentru fondurile UE. Sprijinul financiar al UE pentru investiții și reforme menite să promoveze statul de drept poate oferi o valoare adăugată reală. Acest lucru poate contribui la un efort mai amplu de urmărire a punerii în aplicare eficace a recomandărilor formulate în raport.
Principalele constatări din acest an:
Sistemele de justiție
Multe state membre au înregistrat progrese în ceea ce privește reformele în domeniul justiției în ultimul an. Măsurile includ consolidarea independenței Consiliilor Judiciare, garanții suplimentare pentru numirea judecătorilor și autonomia procurorilor, precum și pentru calitatea și eficiența sistemelor de justiție. Cu toate acestea, reformele progresează într-un ritm mai lent în unele state membre, iar în anumite cazuri persistă preocupări serioase. Deși se depun eforturi la toate nivelurile, există o presiune asupra resurselor pentru sistemele de justiție din multe state membre, ceea ce are un impact asupra calității și eficienței justiției. În țările implicate în procesul de aderare, eforturile de punere în aplicare a reformelor judiciare, de consolidare a responsabilității și de îmbunătățire a eficienței au continuat, dar trebuie abordate influența nejustificată și încercările de subminare a independenței judecătorilor.
Cadrele anticorupție
Lupta împotriva corupției rămâne esențială pentru menținerea statului de drept și a încrederii cetățenilor în instituțiile publice. Majoritatea europenilor consideră corupția inacceptabilă, potrivit rezultatelor sondajelor Eurobarometru din 2025privind atitudinea cetățenilor și a întreprinderilor față de corupție în UE. Raportul arată că mai multe state membre au elaborat noi strategii anticorupție și și-au consolidat capacitatea instituțională, inclusiv prin creșterea resurselor pentru autoritățile de aplicare a legii, serviciile de urmărire penală și sistemul judiciar. În același timp, sunt necesare acțiuni suplimentare pentru a consolida cadrele preventive, cum ar fi cele legate de activitățile de lobby și de conflictele de interese, precum și pentru a asigura eficacitatea investigării, a urmăririi penale și a hotărârilor definitive în cazurile de corupție. În țările implicate în procesul de aderare, cadrele juridice și instituționale au fost consolidate, ceea ce demonstrează reziliența la presiuni nejustificate în unele cazuri, în timp ce anchetarea, urmărirea penală și judecarea cazurilor de corupție – inclusiv a cazurilor la nivel înalt – trebuie îmbunătățite în continuare.
Libertatea și pluralismul mass-mediei
Libertatea și pluralismul mass-mediei sunt elemente centrale ale unei societăți bazate pe statul de drept și pe asigurarea responsabilității democratice. În statele membre sunt în curs de desfășurare reforme în vederea alinierii legislațiilor naționale la noile norme prevăzute de Legea europeană privind libertatea mass-mediei (EMFA). Multe state membre întreprind reforme pentru a consolida funcționarea independentă și finanțarea serviciilor publice de mass-media și pentru a îmbunătăți echitatea și transparența alocării publicității de stat. În plus, mai multe autorități naționale de reglementare în domeniul mass-mediei își extind competențele pentru a respecta, de asemenea, Regulamentul privind serviciile digitale. Se acordă o atenție sporită siguranței și protecției jurnaliștilor, în contextul amenințărilor continue, statele membre înființând sau continuând să opereze structuri de sprijin sau consolidând protecția juridică a jurnaliștilor. În același timp, sunt necesare acțiuni suplimentare pentru a răspunde preocupărilor legate de siguranța jurnaliștilor, precum și pentru a îmbunătăți garanțiile pentru independența unor autorități de reglementare în domeniul mass-mediei și a serviciilor publice de mass-media, pentru a spori transparența proprietății și pentru a asigura o mai bună echitate și transparență în alocarea publicității de stat. În țările implicate în procesul de aderare, există, de asemenea, preocupări legate de politizarea autorităților de reglementare din domeniul mass-mediei și de sustenabilitatea financiară a organismelor publice de radiodifuziune, precum și de numirea conducerii organismelor de radiodifuziune.
Sistemul instituțional de control și echilibru
În mai multe state membre sunt în curs de desfășurare reforme menite să consolideze sistemul de control și echilibru, inclusiv printr-o mai bună includere a părților interesate în procesul legislativ și prin îmbunătățirea calității legislației. Cu toate acestea, legile instabile și în schimbare rapidă – uneori elaborate fără contribuția părților interesate – creează insecuritate juridică atât pentru întreprinderi, cât și pentru cetățeni. Deși raportul constată că majoritatea statelor membre continuă să asigure un cadru favorabil și de sprijin pentru societatea civilă, într-o serie de state membre persistă obstacole legate de cerințele de finanțare sau de înregistrare. Cu toate acestea, în unele state membre, organizațiile societății civile se confruntă cu provocări serioase, fiind supuse unor restricții sau controale financiare excesive sau unei protecții inadecvate. În țările implicate în procesul de aderare, provocările cu care se confruntă procesele legislative și consultările publice ineficace limitează guvernanța favorabilă incluziunii. De asemenea, există în continuare provocări în ceea ce privește urmărirea sistematică a recomandărilor instituțiilor Ombudsmanului și ale altor organisme independente.
Dimensiunea pieței unice
În cadrul celor patru piloni, raportul subliniază impactul asupra funcționării pieței unice și asupra mediului de funcționare pentru întreprinderi. Un sistem de justiție eficace, lupta împotriva corupției, buna guvernanță, securitatea juridică și buna legiferare au toate un impact economic semnificativ, modelând mediul de afaceri și orientând deciziile de investiții. În cadrul celor patru piloni, raportul subliniază modul în care problemele identificate au un impact asupra funcționării pieței unice și a mediului de funcționare pentru întreprinderi. Capitolele consacrate fiecărei țări raportează, de exemplu, cu privire la specializarea instanțelor și a judecătorilor în tratarea cauzelor comerciale; mecanismele de executare a hotărârilor judecătorești; măsuri de prevenire a corupției în achizițiile publice; finanțare transparentă pentru mass-media; și mediul de reglementare stabil necesar pentru ca întreprinderile să funcționeze în condiții previzibile
Etapele următoare
Comisia invită acum Parlamentul European și Consiliul să continue dezbaterile generale și specifice fiecărei țări pe baza prezentului raport, utilizând, de asemenea, recomandările pentru a examina în continuare modul în care se pot realiza progrese concrete. De asemenea, Comisia invită parlamentele naționale, societatea civilă și alte părți interesate să continue dialogul național privind statul de drept, precum și la nivel european, cu o implicare sporită a cetățenilor.
Comisia invită statele membre să abordeze provocările identificate în raport. UE este pregătită să le sprijine în eforturile lor de a continua punerea în aplicare a recomandărilor. În ceea ce privește țările implicate în procesul de aderare, Comisia va continua să monitorizeze aspectele identificate, inclusiv în următoarele sale rapoarte anuale privind extinderea. Alte țări implicate în procesul de aderare pot fi incluse în Raportul privind statul de drept atunci când sunt pregătite.
Astfel cum s-a angajat președinta von der Leyen în Orientările sale politice pentru perioada 2024-2029, Comisia va continua să își îmbunătățească monitorizarea și raportarea și să consolideze sistemul de control și echilibru, în special prin urmărirea punerii în aplicare a recomandărilor.
Contextul
Raportul anual privind statul de drept este rezultatul unui dialog strâns cu autoritățile naționale și cu părțile interesate. Raportul acoperă toate statele membre și patru țări implicate în procesul de aderare, pe baza aceleiași metodologii obiective și transparente, examinând același set de aspecte în fiecare țară.
Raportul din 2025 include o comunicare care examinează situația din UE în ansamblu și 27 de capitole consacrate fiecărei țări, care analizează evoluțiile semnificative din fiecare stat membru. Acesta include, de asemenea, patru capitole consacrate fiecărei țări, care analizează evoluțiile din țările implicate în procesul de aderare selectate. Raportul include, de asemenea, o evaluare a recomandărilor de anul trecut adresate statelor membre și, pe această bază, oferă din nou recomandări specifice adresate tuturor statelor membre.
Raportul se află în centrul ciclului anual privind statul de drept. Acest ciclu anual este preventiv: servește la promovarea statului de drept și urmărește să prevină apariția sau agravarea problemelor. Acesta este separat de celelalte elemente din setul de instrumente al UE privind statul de drept și completează, dar nu înlocuiește mecanismele bazate pe tratat care permit UE să răspundă unor chestiuni mai grave legate de statul de drept în statele membre. Aceste instrumente includ procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și procedura de protejare a valorilor fondatoare ale Uniunii în temeiul articolului 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană.
Începând din 2020, mai multe inițiative noi ale UE au ridicat standarde comune în domenii cu relevanță directă pentru statul de drept, pe baza rezultatelor monitorizării în contextul prezentului raport. Printre acestea se numără Legea europeană privind libertatea mass-mediei, care urmărește să abordeze o serie de lacune sistemice identificate în peisajul de reglementare a mass-mediei, și Pachetul anticorupție, care include propuneri de noi acte legislative pentru combaterea corupției în UE și pentru consolidarea regimului UE de sancționare a corupției în dimensiunea externă a UE.
Includerea țărilor implicate în procesul de aderare în Raportul din 2024 privind statul de drept sprijină eforturile de reformă ale acestor țări de a realiza progrese ireversibile în ceea ce privește democrația și statul de drept înainte de aderare și de a garanta standarde înalte de durată după aderare. Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia participă la exercițiul Raportului privind statul de drept, reflectând progresele înregistrate în procesele lor de aderare respective. Astfel cum a anunțat președinta von der Leyen în Orientările sale politice pentru perioada 2024-2029, alte țări în curs de aderare vor fi incluse în Raportul privind statul de drept pe măsură ce vor fi pregătite.
Mai multe informații
Raportul din 2025 privind statul de drept
Raportul din 2025 privind statul de drept – situația statului de drept în Uniunea Europeană
Raportul din 2025 privind statul de drept – Recomandări
Raportul din 2025 privind statul de drept – Capitole consacrate fiecărei țări
Raportul din 2025 privind statul de drept – Contextul instituțional specific fiecărei țări
Raportul din 2025 privind statul de drept – Metodologie
Ciclul anual privind statul de drept – fișă informativă
Setul de instrumente al UE privind statul de drept – fișă informativă
Raportul din 2025 privind statul de drept – Întrebări și răspunsuri
Sondajul Eurobarometru special 561: Atitudinea cetățenilor față de corupție în UE în 2025
Sondajul Eurobarometru Flash 558: Atitudinea cetățenilor față de corupție în anumite țări implicate în procesul de aderare
Sondajul Eurobarometru Flash 557: Atitudinea întreprinderilor față de corupție în UE și în țările candidate selectate
*Această pagină a fost tradusă prin traducere automată. Comisia Europeană nu își asumă nicio responsabilitate în ceea ce privește calitatea și acuratețea acestei traduceri.