Miercuri, 16 septembrie 2020, Ursula von der Leyen, Preşedintele Comisiei Europene, şi-a prezentat planul pentru Uniunea Europeană atingând unele dintre cele mai sensibile şi complicate subiecte ale momentului în primul ei discurs despre Starea Uniunii.
Lupta împotriva COVID-19
Ursula von der Leyen și-a început discursul cu un omagiu adus personalului medical și eforturilor sale în vederea limitării extinderii Sars-CoV-2. Aceasta a menţionat: „Europenii trăiesc o perioadă de anxietate puternică, iar prioritatea noastră e să trecem împreună prin această probă”, adăugând că UE trebuie să continue să protejeze viețile oamenilor și bunurile lor.
Preşedintele Comisiei Europene face un apel ca guvernele europene să nu retragă sprijinul fiscal pentru economie şi să folosească oportunităţile create de pandemie pentru a aplica reforme de structură şi să finalizeze uniunea bancară şi pe cea a pieţelor de capital. Ea propune şi întărirea uniunii sănătăţii, promiţând crearea unei agenţii de cercetare biomedicală şi un summit global.
Apărarea statului de drept
Şefa CE a spus că înainte de sfârşitul lunii Comisia va adopta primul raport anual despre situaţia statului de drept în toate ţările membre: „Vreau ca acesta să fie punctul de plecare, ca să ne asigurăm că nu mai există derapaje. Vrem să ne asigurăm că fondurile din bugetul nostru sunt protejate în faţa corupţiei. Este un ţel nenegociabil“.
Abordarea provocărilor externe
O parte considerabilă din discurs a fost dedicată ameninţărilor geopolitice şi provocărilor externe cu care UE se confruntă în prezent. Von der Leyen a identificat China ca rival sistemic care promovează o formă de guvernare complet diferită şi a spus că pandemia a demonstrat cât de fragilă este ordinea globală actuală, dar şi cât de important este să fie asigurată cooperarea şi să fie reformată actuala structură de putere.
În legătură cu statele din Balcanii de vest, von der Leyen a menţionat: „Balcanii de vest sunt parte a Europei, nu doar o haltă pe Drumul Mătăsii“. Deşi declarativ ţările balcanice dau impresia că sunt pe drumul european, politic acestea sunt cum nu se poate mai departe de UE. Spre exemplu, Serbia este un aliat tradiţional al Rusiei şi îmbrăţişează fără ascunzişuri China. Prin Drumul Mătăsii, preşedinta CE s-a referit la Iniţiativa Belt and Road prin care Beijingul îşi extinde influenţa comercială, economică şi politică. În acest context, UE va lansa un pachet de redresare economică pentru regiune.
Un avertisment a fost lansat și la adresa Turciei, căreia i s-a cerut să renunțe la orice tentativă de “intimidare” a vecinilor săi în conflictul cu Grecia privind potențiale resurse de gaze naturale în Mediterana de Est.
Ursula von der Leyen a reamintit dorinţa de a se renunţa la regula unanimităţii Consiliului European în chestiunile de afaceri externe în favoarea votului majorităţii. Astfel, UE va putea acţiona mai rapid în vremuri de criză.
Brexit
În privința Londrei, von der Leyen a avertizat că UE nu va da înapoi în cazul Acordului pe care Boris Johnson încearcă să-l modifice în mod unilateral: “Este imposibil să fie modificat unilateral, să se ignore sau să nu i se mai aplice dispozițiile. Este o chestiune de drept, de încredere și de bună credință”. Ea a atras atenția Londrei că a mai rămas foarte puțin timp pentru a ajunge la o înțelegere privind Acordul comercial post-Brexit.
Apărarea drepturilor omului
“Nu mă voi opri atunci când e vorba despre o uniune a egalității, fără teamă de discriminare”, a mai menţionat von der Leyen, adăugând că zonele libere de LGBT sunt zone libere de umanitate și nu au ce căuta în UE, aluzie la situația din Polonia.
De asemenea, Comisia Europeană va prezenta un plan de acțiune împotriva rasismului, care să includă și extinderea listei de infracțiuni prevăzute de legislația UE la toate formele de crime motivate de ură și de discursuri ale urii – indiferent dacă se bazează pe rasă, religie, gen sau sexualitate.
Pactul ecologic european
S-a menţionat de asemenea că până anul viitor, Comisia Europeană va revizui toate politicile sale climatice pentru a putea atinge o țintă de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră în Uniunea Europeană până în 2030 în raport cu nivelul din 1990, cu scopul de a ajunge la o neutralitate în privința emisiilor de carbon până în 2050. În prezent, ținta este o reducere de 40% a emisiilor până în 2030. Pentru a contribui la realizarea acestui obiectiv, 30% din pachetul european de relansare în contextul pandemiei de coronavirus, reprezentând granturi și credite de 750 de miliarde de euro, pe care UE ca întreg le va împrumuta, ar trebui obținut prin obligațiuni verzi, a precizat Preşedintele Comisiei Europene.
Discursul integral poate fi consultat la adresa:
https://ec.europa.eu/info/strategy/strategic-planning/state-union-addresses/state-union-2020_ro