Care sunt domeniile Pieței Unice Digitale în care se va investi cel mai mult în perioada 2014-2020?
Dezvoltarea Pieței Unice Digitale stimulează competitivitatea și creșterea economică fiind considerată, în prezent, unul din domeniile de progres cele mai promițătoare. Pentru aceasta, în perioada 2014-2020 pentru investiții în dezvoltarea pieței unice digitale vor fi disponibile prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune peste 20 miliarde de euro.
Principalele domenii ale Pieței Unice Digitale în care se va investi în următoarea perioadă, sunt infrastructura și rețelele digitale – banda largă de mare viteză – care vor beneficia de aproximativ o treime din fondurile disponibile, circa 6 miliarde de euro. Investițiile în economia digitală se vor ridica la maxim 10 miliarde de euro și vor viza dezvoltarea de produse și servicii TIC, precum și extinderea pieței e-comerț. Alte 2 miliarde de euro vor fi direcționate către crearea “societății conectate” ce vizează extinderea continuă a serviciilor online în domenii precum e-guvernare, e-incluziune, e-sănătate și e-justiție.
Aceste investiții reprezintă elemente cheie în cadrul planurilor generale ale Comisiei de a crea o piață unică digitală, care să aibă potențialul de a genera creștere economică de până la 250 miliarde de euro.
Rezultate 2007-2013
În perioada 2007-2013 peste 20.000 de proiecte TIC au beneficiat de sprijin financiar nerambursabil și totodată a fost asigurat accesul la banda largă pentru peste 5 milioane de persoane. Finanțările din fondurile ESI au fost direcționate către zonele rurale deoarece investițiile în infrastructură în banda largă din zonele urbane sunt profitabile și nu necesită susținere publică. Atât Fondul European pentru Dezvoltare Regională cât și Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală pot finanța extinderea benzii largi. Printre cele mai remarcabile exemple de proiecte cu finanțare UE, care contribuie la crearea pieței unice digitale, se numără proiectele RAIN, B4RN și Platforma în domeniul sănătății care a dezvoltat sistemul IANUS.
Prin intermediul Proiectului RAIN, în Lituania, banda largă a fost introdusă pe întregul teritoriu al Lituaniei pentru a asigura accesul rapid și direct la internet în 98% din zonele rurale. Acest proiect a asigurat, printre altele, conectivitatea mai multor instituții publice (524 biblioteci publice) contribuind astfel la sporirea gradului de alfabetizare digitală a segmentelor de populație expuse riscului de excludere. Prin proiectul B4RN, în Lancashire din Anglia, 20 de localități mici și ferme din zonă au fost conectate la internet, iar acum 2000 de persoane au acces la serviciile de internet la viteze de 1 gigabit pe secundă cu 30 de lire sterline pe lună. Un alt exemplu de utilizare al fondurilor ESI în domeniul e-sănătății este exemplul Galiției, prin Platforma de inovare în domeniul sănătății. Prin proiect a fost creat și dezvoltat un sistem de dosare medicale electronice care asigură accesibilitatea informațiilor clinice pentru toate centrele medicale, toate spitalele și toate farmaciile din Galiția (în total 36.000 de lucrători din sistemul de sănătate au fost conectați). Prin implementarea acestor proiecte se realizează conectarea zonelor rurale la internet, cu conexiuni care să corespundă progreselor viitoare. Europa va avea astfel o infrastructură competitivă, care-i va aduce multe beneficii indirecte, inclusiv o agricultură mai ieftină și mai bună, stimularea turismului, a e-comerțului și susținerea componentei sociale în mediul rural. Serviciile de internet de mare viteză sunt esențiale pentru accesul la e-sănătate și e-guvernare.
Propunerile de finanțare în ceea ce privește planurile digitate strategice trebuie să se încadreze într-o strategie politică bine concepută, care să ia în calcul toate atuurile de la nivel național, regional, avantajele competitive și potențialul antreprenorial.
Mai multe informații: http://ec.europa.eu/regional_policcy/ro/newsroom/news/2015/05/cohesion-policy-supports-the-digital-single-market