Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a lansat în dezbatere publică, în 1 martie 2017, Cartea albă privind viitorul Europei, reprezentând contribuția Comisiei Europene la Summit-ul de la Roma din 25 martie 2017, când vom sărbători cea de-a 60-a aniversare a Uniunii Europene.

Cartea albă stabilește principalele provocări și oportunități pentru Europa în deceniul următor, oferind totodată cinci scenarii posibile pentru modul în care Uniunea Europeană formată din 27 de state membre ar putea evolua până în anul 2025, în funcție de modul în care Europa va alege să răspundă provocărilor cu care ne confruntăm:
Scenariul 1: Continuând pe același drum
Scenariul 2: Accent exclusiv pe piața unică
Scenariul 3: Cei care doresc mai mult realizează mai mult
Scenariul 4: Mai puțin, dar mai eficient
Scenariul 5: Mult mai mult, împreună
Comisia Europeana, alături de Parlamentul European și de statele membre interesate, va găzdui o serie de „dezbateri dedicate viitorului Europei” în orașele și în regiunile Europei. România are această oportunitate extraordinară de a fi implicată, pentru prima dată în istoria ei de stat membru UE, în acest proces al reformării Uniunii Europene cu 27 de state membre. Iar pentru a ne implica trebuie să cunoaștem fiecare opțiune în parte. Viitorul Europei este în mâinile noastre.
Primele concluzii vor fi trase cu ocazia Consiliului European din decembrie 2017. Astfel se va putea decide asupra acțiunilor ulterioare, care să fie întreprinse în timp util pentru alegerile parlamentare europene din iunie 2019.

Scenariul 3: Cei care doresc mai mult realizează mai mult

În acest scenariu în care UE-27 își desfășoară activitatea ca și acum, dar în care anumite state membre doresc să facă mai mult în comun, se formează una sau mai multe „coaliții ale doritorilor”, care conlucrează în anumite domenii de politică. Printre aceste domenii de politică se pot număra apărarea, securitatea internă, impozitarea sau aspectele sociale.

Drept urmare, pentru a-și aprofunda cooperarea în domeniile alese, noile grupuri de state membre convin asupra anumitor modalități juridice și bugetare. Așa cum s-a procedat în cazul spațiului Schengen sau al monedei euro, cadrul UE-27 comun ar putea servi drept bază și este necesar să se clarifice drepturile și responsabilitățile. Statutul celorlalte state membre este menținut și acestea au posibilitatea de a se alătura ulterior grupurilor care doresc să realizeze mai mult.

Ce înseamnă aceasta până în 2025?

Un grup de state membre decide să coopereze mult mai strâns în materie de apărare, folosind posibilitățile legale deja existente. Aceasta înseamnă o puternică bază industrială și de cercetare comună, achiziții comune, capacități mai integrate și capacitate de intervenție militară consolidată pentru misiunile comune în străinătate.

Mai multe țări avansează în domeniul securității și al justiției. Acestea decid să consolideze cooperarea dintre forțele de poliție și serviciile de informații. Aceste țări își comunică toate informațiile de care au nevoie în activitățile legate de lupta împotriva criminalității organizate și de combatere a terorismului. Datorită unui parchet comun, aceste țări anchetează în mod colectiv cazurile de fraudă și de spălare de bani, precum și cele de trafic de droguri și de arme. Acestea decid să avanseze în ceea ce privește crearea unui spațiu de justiție comun în materie civilă.

Un grup de țări, inclusiv zona euro și potențial și din afara acesteia, optează să coopereze mult mai strâns, în special în ceea ce privește impozitarea și aspectele sociale. O mai mare armonizare a normelor și a cotelor de impozitare reduce costurile de asigurare a conformității și limitează evaziunea fiscală. Standardele sociale convenite înseamnă securitate pentru întreprinderi și contribuie la îmbunătățirea condițiilor de muncă. Cooperarea industrială este consolidată într-o serie de tehnologii, produse și servicii de vârf, iar normele privind utilizarea acestora sunt elaborate în mod colectiv.

Se înregistrează progrese suplimentare la nivelul celor 27 de state membre pentru consolidarea pieței unice și a celor patru libertăți ale sale. Relațiile cu țările terțe, inclusiv comerțul, sunt gestionate în continuare la nivelul UE, în numele tuturor statelor membre.

Avantaje și dezavantaje

Unitatea Uniunii Europene cu 27 de state membre este menținută și, în același timp, este posibilă cooperarea aprofundată între statele membre care doresc să realizeze mai mult. Drepturile cetățenești derivate din legislația UE încep să difere, în funcție de țara în care trăiesc cetățenii și de cât de mult a ales aceasta să realizeze. Apar semne de întrebare cu privire la transparența și răspunderea la diferitele niveluri decizionale. Decalajul dintre așteptări și rezultate începe să dispară în țările care doresc și decid să facă mai mult.

Să ne imaginăm cum ar fi dacă …
• Un grup de țări creează o unitate de ofițeri de poliție și de procurori care să investigheze activitățile infracționale transfrontaliere. Se comunică imediat informații privind securitatea, dat fiind că bazele de date sunt complet interconectate. Elementele de probă în materie penală dintr-o țară sunt automat recunoscute în celelalte țări.
• Automobilele conectate se utilizează pe scară largă în cele 12 state membre care au convenit să își armonizeze normele și standardele. Aceleași state membre elaborează un set de norme pentru a clarifica aspectele de proprietate și de răspundere legate de ‘Internetul Obiectelor’.
• Un grup de țări cooperează și convin asupra unui „Cod al dreptului comercial” comun care unifică aspectele corporative, comerciale și aspectele de drept conexe, ajutând întreprinderile de toate dimensiunile să funcționeze cu ușurință la nivel transfrontalier.
• Lucrătorii din 21 de state membre pot avea acces la drepturi suplimentare și tot mai similare în materie de muncă și protecție socială, indiferent de naționalitatea lor sau de locul de reședință.
• Șase țări achiziționează o dronă în scopuri militare. Aceasta poate fi folosită pentru supraveghere maritimă și terestră, precum și pentru operațiuni umanitare de salvare. Se instituie un program de apărare comun pentru protejarea infrastructurii critice împotriva atacurilor cibernetice.

Cele cinci scenarii expuse în cartea albă vor contribui la orientarea dezbaterii privind viitorul Europei. Acestea oferă o serie de imagini ale modului în care ar putea arăta Uniunea în 2025. Există numeroase suprapuneri între scenarii și, prin urmare, nu se exclud reciproc și nici nu sunt exhaustive. Rezultatul final va arăta fără îndoială diferit de modul în care sunt prezentate aici aceste scenarii. UE-27 va decide în comun asupra combinației de caracteristici preluate din cele cinci scenarii pe care o consideră cea mai în măsură să o ajute să ducă proiectul nostru mai departe, în interesul cetățenilor europeni.

Pin It on Pinterest

Share This