Comisia Europeană a propus în data de 28 septembrie a.c. crearea unui registru de transparență obligatoriu, care să implice toate cele trei instituții ale Uniunii Europene – Parlamentul European, Consiliul și Comisia – îndeplinind astfel un angajament esențial în materie de transparență, asumat de Comisia Juncker.

Astfel, a fost propus un acord interinstituțional cu rolul de a crea un sistem solid, care va avea drept obiectiv asigurarea transparenței activităților de lobby, pornind de la registrul de transparență pe bază de voluntariat, utilizat în prezent de Parlament și de Comisie. S-a propus ca Parlamentul European, Consiliul și Comisia să se supună, pentru prima dată, acelorași standarde minime. În acest fel, reuniunile factorilor de decizie din aceste instituții europene vor avea loc doar după înscrierea prealabilă în registrul de transparență. Propunerea clarifică, de asemenea, sfera activităților și organismele vizate, sprijină monitorizarea și asigurarea efectivă a respectării Codului de conduită al registrului pentru reprezentanții grupurilor de interese și va simplifica și va îmbunătăți calitatea datelor prin raționalizarea cerințelor de introducere a informațiilor și prin intensificarea controlului calității.

În acest sens, Comisia Europeană a impus deja un model, reuniunile sale cu factorii de decizie putând avea loc numai după ce reprezentanții grupurilor de interese se vor fi înscris într-un registru de transparență cu caracter public. Din momentul în care Comisia a introdus această regulă pentru propriile interacțiuni cu reprezentanții grupurilor de interese în noiembrie 2014, în registrul existent au fost efectuate aproximativ 4 000 de înscrieri noi.

Dl. Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei, a declarat că instituțiile Uniunii Europene trebuie să colaboreze pentru a recâștiga încrederea cetățenilor, reprezentanții acestora să fie mai deschiși în tot ceea fac. Acesta a mai menționat că cetățenii au dreptul să știe cine încearcă să influențeze procesul legislativ al Uniunii, cine desfășoară activități de lobby, pe cine reprezintă și sumele cheltuite în acest scop, de aceea propunerile privind un registru de transparență obligatoriu reprezintă un pas important în direcția bună.

Context
Comisia Juncker a sumat un angajament de a reforma procesul de elaborare a politicilor Uniunii Europene. Acest angajament pentru o mai mare transparență, prevăzut în Orientările politice, a fost deja pus în practică în mai multe moduri. Începând cu 1 decembrie 2014, Comisia a publicat informații cu privire la reuniunile comisarilor, ale membrilor cabinetelor lor și ale directorilor generali ai Comisiei cu toți reprezentanții grupurilor de interese. De regulă, aceste reuniuni ar trebui să aibă loc numai cu persoanele sau entitățile care sunt menționate în registrul de transparență.

În Agenda sa pentru o mai bună reglementare, prezentată în mai 2015, Comisia s-a angajat în direcția unei deschideri a procesului său de elaborare a politicilor pentru a favoriza examinarea de către public a inițiativelor sale și a-i permite acestuia să intervină. Au fost deja instituite noi mecanisme de feedback de la părțile interesate, acestea având astfel posibilitatea de a transmite Comisiei opiniile lor încă de la începutul procesului de elaborare a unei inițiative, pe baza foilor de parcurs și a evaluărilor inițiale ale impactului, precum și după adoptarea unei propuneri de către Comisie, pentru a contribui la procesul legislativ din cadrul Parlamentului și al Consiliului.

Registrul propus reprezintă unul dintre instrumentele-cheie pentru punerea în aplicare a angajamentului asumat de Comisie în materie de transparență. Acesta se referă la toate activitățile desfășurate cu scopul de a influența procesele de la nivelul instituțiilor UE cu privire la legiferare și la punerea în aplicare a politicilor. Propunerea de creare a registrului de transparență obligatoriu este rezultatul discuțiilor intense desfășurate cu toate părțile interesate relevante. Timp de 12 săptămâni a avut loc o consultare publică ce s-a încheiat la 1 iunie și în cadrul căreia s-au primit 1 758 de răspunsuri, dintre care 975 proveneau de la cetățeni, iar 783 de la organizații. Respondenții și-au exprimat opiniile cu privire la funcționarea actualului registru de transparență și au înaintat sugestii referitoare la structura viitorului regim.

Propunerea Comisiei referitoare la un acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind un registru de transparență obligatoriu poate fi vizualizată accesând următorul link: http://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2016/EN/1-2016-627-EN-F1-1.PDF.
De asemenea, rezultatele consultării publice privind un registru de transparență obligatoriu sunt disponibile la link-ul: http://ec.europa.eu/transparency/civil_society/public_consultation_en.htm.

Pin It on Pinterest

Share This