Potrivit previziunilor economice de toamnă, publicate de către Comisia Europeană miercuri, 9 noiembrie a.c., în România creșterea PIB-ului real este printre cele mai rapide din Europa și se preconizează că va rămâne astfel în orizontul de monitorizare.
Valul de creștere este favorizat de creșterea consumului ca rezultat al reducerii TVA, măririi salariilor și ratelor scăzute ale dobânzilor. Se previzionează totodată creșterea inflației pe măsură ce PIB-ul real îl depășește pe cel potențial, iar efectul reducerilor precedente de taxe se estompează. Totodată deficitul de cont curent se așteaptă să se dubleze anul acesta comparativ cu 2015. Estimările arată că deficitul bugetar se va mări considerabil, ca urmare a scăderii taxelor și creșterilor salariale în sectorul public.
Comisia Europeană a revizuit în urcare cu un punct procentual, la 5,2%, estimările referitoare la creșterea economiei românești în acest an, avansul urmând să încetinească la 3,9% în 2017 și să ajungă la 3,6% în 2018, conform previziunilor economice de toamnă publicate miercuri. Estimările au fost revizuite în urcare față de previziunile din primăvară, când Executivul comunitar estima că economia românească va înregistra un avans de 4,2% în 2016 și unul de 3,7% în 2017. Valul de creștere este favorizat de creșterea consumului, ca rezultat al reducerii TVA, măririi salariilor și ratelor scăzute ale dobânzilor.
Pe de altă parte, se preconizează și o creștere a inflației, pe măsură ce efectele precedentelor reduceri de taxe vor dispărea. Referitor la deficitul guvernamental, se estimează ca acesta să crească considerabil din cauza reducerilor de taxe și majorărilor de salarii în sectorul public.
În ceea ce privește deficitul public, CE se așteaptă ca politicile pro-ciclice să ducă la creșterea semnificativă a acestui indicator din cauza reducerilor de taxe și a majorării cheltuielilor. Conform noilor estimări, deficitul public ar urma să crească în 2016 până la 2,8% din PIB, de la 0,8% din PIB în 2015, urmând să continue să se deterioreze până la 3,2% din PIB în 2017 și să rămână la acest nivel și în 2018, plecând de la ipoteza că politicile nu vor modifica.
Potrivit prognozelor CE, deficitul de cont curent al României ar urma să se dubleze în acest an, ajungând la 2,2% din PIB, de la 1,1% din PIB în 2015. Deficitul de cont curent va continua să crească în următorii doi ani la 2,6% din PIB în 2017 și 2,8% din PIB în 2018.
Comisia Europeană avertizează că această prognoză nu ia în calcul noile inițiative legislative care sunt analizate în prezent de Parlament. Acestea includ o creștere semnificativă a pensiilor, o reducere de 5% a contribuțiilor sociale și eliminarea a aproximativ 100 de taxe și impozite. Aceste inițiative reprezintă principalul risc în jos la adresa prognozei fiscale, urmând a se reflecta negativ în construirea bugetului de stat și a pune presiune, în mod indirect, și pe mediul privat.
Previziunile la nivel european
Pe ansamblul Uniunii Europene, se estimează că ritmul creșterii economice va rămâne moderat. Ca factori favorabili creșterii găsim scăderea șomajului și creșterea consumului privat, însă aceștia sunt contrabalansați de unele obstacole și de slăbirea altor factori favorabili. Astfel, PIB-ul va crește în zona euro cu 1,7 % în 2016, cu 1,5 % în 2017 și cu 1,7 % în 2018. În ceea ce privește PIB-ul total al UE, valorile au o traiectorie similară, creșterea fiind estimată la 1,8 % în acest an, la 1,6 % în 2017 și la 1,8 % în 2018.
Principalul motor al creșterii până în anul 2018 va fi consumul privat, susținut de creșterea preconizată a ratei de ocupare a forței de muncă (în continuarea tendinței actuale) și a salariilor (în ușoară curbă ascendentă). Favorabile creșterii economice rămân și costurile îndatorării, în contextul unei orientări flexibile a politicii monetare. Se estimează că deficitul bugetar agregat al zonei euro va continua să scadă, că orientarea bugetară va rămâne nerestrictivă și că nivelul investițiilor va continua să crească.
Totuși, aceste perspective de creștere sunt limitate de anumite incertitudini politice, de creșterea economică lentă în țările din afara UE și de încetinirea comerțului mondial. De asemenea, există încă riscul ca performanțele slabe ale economiei din ultimii ani să frâneze creșterea economică, iar persistența unei conjuncturi economice slăbite indică posibilitatea unei creșteri economice mai rapide fără presiuni inflaționiste nejustificate. În plus, în anii următori, economia europeană nu va mai putea să se bazeze pe sprijinul excepțional de care a beneficiat datorită unor factori externi, precum scăderea prețului petrolului și deprecierea valutelor.
Context
Previziunile se bazează pe o serie de ipoteze referitoare la elemente externe, cum ar fi cursurile de schimb, ratele dobânzilor și prețurile produselor de bază, elaborate la data de 24 octombrie 2016. Cifrele utilizate reflectă așteptările pieței, determinate pornind de la cea a instrumentelor derivate, la momentul realizării previziunilor. Toate celelalte date integrate, inclusiv ipotezele privind politicile guvernamentale, sunt cele disponibile până la data de 31 octombrie 2016, inclusiv. Aceste previziuni includ numai politicile anunțate în mod credibil și suficient de detaliate. Proiecțiile sunt calculate pornind de la ipoteza că acestea rămân neschimbate.
Previziunile de toamnă ale Comisiei Europene sunt disponibile la link-ul:
http://ec.europa.eu/economy_finance/eu/forecasts/2016_autumn_forecast_en.htm
Fișa de țară pentru România poate fi consultată la link-ul:
http://ec.europa.eu/economy_finance/eu/forecasts/2016_autumn/ro_en.pdf