Dezvăluirile recente din cazul Facebook/Cambridge Analytica au demonstrat clar modul în care datele personale pot fi exploatate în scopuri electorale.
Pe baza raportului independent publicat în martie 2018 de Grupul la nivel înalt privind știrile false și dezinformarea online, precum și a consultărilor mai ample desfășurate în ultimele șase luni, Comisia definește dezinformarea ca fiind „o serie de informații al căror caracter fals sau înșelător poate fi verificat, care sunt create, prezentate și diseminate pentru a obține un câștig economic sau pentru a induce publicul în eroare în mod deliberat și care pot provoca un prejudiciu public”.
În cel mai recent sondaj Eurobarometru, 83 % dintre respondenți au afirmat că știrile false reprezintă un pericol pentru democrație. Respondenții și-au exprimat îngrijorarea în special cu privire la dezinformarea intenționată care vizează influențarea alegerilor și a politicilor în materie de imigrație.
În acest context, Comisia a propus în 26 aprilie 2018 un set de măsuri pentru a combate dezinformarea online, printre care un Cod de bune practici la nivelul UE referitoare la dezinformare, sprijin pentru o rețea independentă de verificatori ai veridicității informațiilor și o serie de acțiuni menite să stimuleze jurnalismul de calitate și să promoveze educația în domeniul mass-mediei.
Măsuri de combatere a dezinformării online
Comisia propune mai multe măsuri de combatere a dezinformării online.
- Ca o primă măsură, până în luna iulie, platformele online ar trebui să elaboreze și să aplice un cod comun de bune practici cu scopul de:
- a asigura transparența cu privire la conținutul sponsorizat, în special publicitatea de natură politică, precum și de a limita opțiunile de direcționare pentru publicitatea politică și de a reduce veniturile vectorilor dezinformării;
- a permite verificarea de către terți;
- a permite utilizatorilor să descopere și să acceseze mai ușor diferite surse de știri care reprezintă puncte de vedere alternative;
- a introduce măsuri pentru a identifica și a închide conturile false;
- a permite verificatorilor veridicității informațiilor, cercetătorilor și autorităților publice să monitorizeze permanent dezinformarea online.
- Rețea europeană independentă de verificatori ai veridicității informațiilor va stabili metode de lucru comune, va face schimb de cele mai bune practici și va colabora pentru a asigura cea mai largă acoperire cu putință a corectării erorilor factuale pe tot teritoriul UE. Verificatorii vor fi selectați din rândul membrilor europeni ai Rețelei internaționale de verificatori ai veridicității informațiilor, care aplică un Cod de principii riguros.
- O platformă online europeană securizată privind dezinformarea va sprijini rețeaua de verificatori ai veridicității informațiilor și cercetătorii universitari relevanți în procesul de colectare și analiză la nivel transfrontalier a datelor, precum și să obțină acces la date din întreaga UE.
- Un nivel mai ridicat de educație în domeniul mass-mediei le va permite cetățenilor europeni să identifice dezinformarea online și să abordeze conținutul online dintr-o perspectivă critică. În acest scop, Comisia va încuraja verificatorii veridicității informațiilor și organizațiile societății civile să furnizeze materiale educaționale pentru școli și profesori și să organizeze o Săptămână europeană a educației în domeniul mass-mediei.
- Se doreşte, de asemenea, sprijinirea statelor membre pentru a asigura reziliența alegerilorîmpotriva amenințărilor cibernetice din ce în ce mai complexe, inclusiv împotriva dezinformării online și a atacurilor cibernetice.
- Se vor promova sistemele voluntare de identificare onlinepentru a îmbunătăți trasabilitatea și identificarea furnizorilor de informații și a promova o fiabilitate și o încredere sporită în interacțiunile online, precum și în informații și sursele acestora.
- Comisia invită statele membre să își intensifice sprijinul acordat jurnalismului de calitate pentru a asigura un sector mediatic pluralist, diversificat și sustenabil. Comisia va lansa o cerere de propuneri în 2018 pentru producerea și diseminarea de știri de calitate cu privire la afacerile UE prin intermediul mijloacelor de informare bazate pe date.
- De asemenea, este necesară o politică de comunicare strategică și coordonată, elaborată de serviciile Comisiei, care combină inițiative actuale și viitoare ale UE privind dezinformarea online cu inițiativele statelor membre, pentru a combate dezinformarea și discursurile false despre Europa, în interiorul și în afara UE.
Etapele următoare
Comisia va organiza un forum care să ofere un cadru pentru o cooperare eficientă între părțile interesate relevante și să asigure asumarea unui angajament în favoarea coordonării și a intensificării eforturilor de combatere a dezinformării.
Prima realizare a forumului ar trebui să fie un Cod de bune practici la nivelul UE privind dezinformarea, care ar urma să fie publicat până în iulie 2018, în vederea obținerii unui impact măsurabil până în octombrie 2018.
Până în decembrie 2018, Comisia va prezenta un raport cu privire la progresele înregistrate, în care se va examina și necesitatea unor măsuri suplimentare pentru a asigura monitorizarea continuă și evaluarea acțiunilor prezentate.
Informații suplimentare: