Pentru a reacționa la proliferarea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online, Comisia Europeană și patru mari companii de IT (Facebook, Microsoft, Twitter și YouTube) au prezentat, în mai 2016, un „Cod de conduită privind combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online”. În 2018 patru noi societăți au decis să adere la cod: Google+, Instagram, Snapchat și Dailymotion. Platforma franceză de jocuri video Webedia și-a anunțat, de asemenea, participarea.
Cea de a patra evaluare a Codului de conduită al UE, efectuată în decembrie 2018, arată că această inițiativă a Comisiei dă rezultate bune. În România, peste 90% din mesajele instigatoare la ură raportate în mediul online au fost șterse, comparativ cu 53% în mai 2017.
La nivelul Uniunii Europene, companiile din domeniul IT evaluează 89 % din conținutul semnalat în decursul a 24 de ore, iar 72 % din conținutul considerat a fi un discurs ilegal de incitare la ură este eliminate. Comparativ, în 2016, când a fost lansat Codul, companiile din domeniul IT evaluau doar 40 % din conținutul semnalat în decursul a 24 de ore și doar 28 % din conținutul considerat a fi un discurs ilegal de incitare la ură este eliminate.
Cu toate acestea, evaluarea menționează că societățile trebuie să își îmbunătățească feedbackul către utilizatorii care fac notificări asupra unor conținuturi și să asigure mai multă transparență privind conținuturile notificate și cele suprimate.
Chiar dacă societățile de IT elimină conținutul ilegal într-un ritm din ce în ce mai rapid, acest lucru nu duce la o suprimare excesivă: rata de eliminare indică faptul că analiza conținuturilor efectuată de către societățile respective continuă să respecte libertatea de exprimare. În plus, grație codului, s-au creat parteneriate între organizațiile societății civile, autoritățile naționale și platformele IT cu privire la activități educaționale și de sensibilizare a publicului larg.
Context
Decizia-cadru privind combaterea rasismului și a xenofobiei incriminează incitarea publică la violență sau la ură împotriva unui grup de persoane sau a unui membru al unui astfel de grup definit pe criterii de rasă, culoare, religie, descendență sau origine națională ori etnică. Discursurile de incitare la ură, așa cum sunt definite în decizia-cadru menționată, constituie o infracțiune și atunci când sunt formulate în mediul online.
UE, statele sale membre și societățile care gestionează platforme de comunicare socială sau de alt tip au responsabilitatea colectivă de a promova și de a facilita libertatea de exprimare în mediul online. Însă, în același timp, toți acești actori au responsabilitatea de a se asigura că internetul nu devine un refugiu pentru violență și ură. În acest context a fost prezentat, în mai 2016, „Codul de conduită privind combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online” menționat mai sus.
La 7 decembrie 2016, Comisia Europeană a făcut publice rezultatele primului exercițiu de monitorizare menit să evalueze punerea în aplicare a Codului de conduită. Rezultatele celei de a doua și ale celei de a treia runde de monitorizare, publicate la 1 iunie 2017 și, respectiv, la 19 ianuarie 2018, au demonstrat un progres continuu.
La 28 septembrie 2017, Comisia a adoptat o comunicare ce oferă orientări pentru platformele de internet cu privire la procedurile de notificare și de intervenție vizând combaterea conținutului ilegal din mediul online. Importanța combaterii discursurilor ilegale de incitare la ură în mediul online, precum și necesitatea de a continua colaborarea pentru punerea în aplicare a Codului de conduită se numără printre principalele aspecte evidențiate în acest document de orientare.
O recomandare a Comisiei privind măsurile pentru combaterea eficientă a conținutului online ilegal a fost publicată la 1 martie 2018. Aceasta conține două părți: o parte generală privind măsurile aplicabile tuturor tipurilor de conținut ilegal și o parte specifică ce abordează acțiunile speciale pe care platformele ar trebui să le întreprindă pentru a combate conținutul cu caracter terorist. În ceea ce privește normele aplicabile tuturor tipurilor de conținut ilegal, recomandarea include proceduri mai clare de notificare și de intervenție, instrumente mai eficiente și tehnologii proactive, garanții mai solide pentru asigurarea drepturilor fundamentale, o atenție deosebită acordată companiilor mici și o cooperare mai strânsă cu autoritățile.
Sursa: Reprezentanța Comisiei Europene în România