Liderii zonei euro au ajuns la un acord privind un nou plan de salvare a Greciei, după 16 ore de negocieri. Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a anunţat luni, 13 iulie, că Grecia va primi un nou ajutor financiar. Este pentru a treia oară când liderii europeni salvează Grecia de la colaps, de la începutul crizei financiare din 2008.
Potrivit declaraţiilor preşedintelui Eurogroup, Jeroan Dijsselbloem, acordul a fost posibil după ce premierul elen Alexis Tsipras a acceptat „condiţii severe”, printre care se numără constituirea unui fond independent în care Atena să transfere active în valoare de 50 de miliarde euro, care să fie controlate sau privatizate sub supravegherea instituţiilor europene. Banii obţinuţi de acest fond vor fi canalizaţi în două direcţii: o parte vor stinge din datoriile acumulate de Grecia, altă parte va fi utilizată pentru recapitalizarea sistemului bancar elen.
Preşedintele Eurogroup a mai declarat că Parlamentul de la Atena trebuie să treacă imediat la aprobarea legislaţiei care să implementeze toate înţelegerile convenite la Bruxelles. Grecia a primit termen până miercuri să adopte pachetul legislativ solicitat de Bruxelles, astfel încât tot în aceeaşi zi să intre în vigoare al treilea bailout.
Elementele esenţiale ale înţelegerii de luni sunt următoarele:
- Implementarea unui program rapid de privatizare şi îmbunătăţirea actului de guvernare. Active valoroase ale Greciei vor fi transferate unui fond independent care va valorifica, prin vânzare sau alte mijloace, respectivele bunuri. Încasările acestui fond vor constitui una dintre formele de restituire a noilor împrumuturi. Fondul are obiectivul să colecteze în timp ratele la credite şi suma minimă de 50 de miliarde de euro. Jumătate din cele 50 de miliarde va fi folosită la recapitalizarea sistemului bancar elen, un sfert la reducerea gradului de îndatorare raportat la PIB şi un sfert pentru investiţii.
- Punerea în aplicare până la data de 15 octombrie a unui program ambiţios de reformă a sistemului public de pensii care să implementeze clauza de „deficit zero” al bugetului de Asigurări sociale.
- Piaţa produselor: Adoptarea de reforme mai ambiţioase, cu un calendar clar de implementare al cerinţelor OECD, care să includă comerţul de duminică, perioade de reduceri, proprietăţi în industriile farma, lapte şi brutării, deschiderea accesului la profesii închise (exemplul oferit: transport cu feribot).
- Pe piaţa energiei: privatizarea operatorului de transport al electricităţii (ADMIE) în situaţia în care nu sunt identificate măsuri care să genereze efecte similare pe piaţa concurenţei.
- Pe piaţa muncii: renegocierea într-o formă modernă a contractelor colective de muncă, concedieri colective în concordanţă cu directivele relevante în domeniu ale UE şi cu calendarul stabilit. Regândirea politicilor pe piaţa muncii trebuie să alinieze practica naţională cu cea a UE.
- Pe piaţa financiară: adoptarea măsurilor necesare pentru întărirea sectorului financiar, acţiuni decisive pentru stoparea creditării neperformante, eliminarea interferenţelor politice la numirea conducerilor instituţiilor bancare şi întărirea guvernanţei în acest sector.
Cancelarul german Angela Merkel a anunţat că Grecia nu va beneficia de reduceri ale datoriei externe. Singurele concesii sunt referitoare la extinderea perioadelor de graţie şi a maturităţii împrumuturilor. Cancelarul german a mai declarat, luni, că va recomanda Parlamentului german, “cu toată convingerea”, să aprobe deschiderea de negocieri cu Atena. “Va fi însă un drum dificil”, spune cancelarul Angela Merkel, din cauză că Parlamentul de la Atena trebuie să aprobe rapid toate condiţiile creditorilor înainte de un vot în Bundestag.