Într-un mediu geopolitic din ce în ce mai dificil, Comisia face apel la acțiuni coordonate pentru consolidarea productivității, a inovării și a investițiilor, în conformitate cu Busola pentru competitivitate. Pachetul de toamnă lansează ciclul semestrului european din 2026, care va îmbunătăți baza analitică a acestuia, va consolida dialogul între statele membre și părțile interesate și va intensifica accentul pus pe implementare.
Pachetul de primăvară al semestrului european 2026 va oferi recomandări de politică pentru abordarea principalelor provocări specifice fiecărei țări, identificate în rapoartele de țară, pe baza unui set cuprinzător de recomandări specifice fiecărei țări pentru 2025.
Acest pachet se bazează pe previziunile economice din toamna anului 2025, care arată că economia UE rămâne rezilientă, cu o creștere moderată determinată în principal de investiții și de o cerere internă solide, de o piață robustă a forței de muncă și de reducerea inflației. În același timp, UE se confruntă cu mai multe vulnerabilități strategice și, în continuare, cu provocări structurale, printre care o productivitate scăzută, presiuni demografice și cereri tot mai mari de fonduri publice legate de apărare și de tranziția către o economie decarbonizată și digitală. Consolidarea competitivității și menținerea unor finanțe publice solide vor fi, prin urmare, esențiale pentru deblocarea potențialului de creștere al Europei și pentru menținerea stabilității.
Semestrul este consolidat printr-o nouă recomandare la nivelul UE27 privind capitalul uman, având în vedere necesitatea urgentă de a spori productivitatea, de a stimula talentele și de a dezvolta o piață a forței de muncă adaptată exigențelor viitorului.
În cadrul acestui pachet al semestrului european, Comisia a evaluat respectarea de către toate statele membre a cadrului bugetar al UE și a oferit orientări pentru a se asigura că politica bugetară a acestora în 2026 este aliniată la recomandările relevante ale Consiliului: fie cele care aprobă planurile pe termen mediu ale statelor membre, fie, în cazul statelor membre care fac obiectul unei proceduri aplicabile deficitelor excesive (PDE), recomandări care vizează încetarea PDE.
Evaluarea efectuată de Comisie se axează pe creșterea cheltuielilor nete, indicatorul operațional unic al cadrului reformat de guvernanță economică. Pentru cele 16 state membre în cazul cărora Consiliul a activat clauza derogatorie națională, evaluarea ține seama de flexibilitatea legată de creșterea cheltuielilor pentru apărare.
În special, Comisia a adoptat avize privind proiectele de planuri bugetare (PPB) pentru 2026 în cazul a 17 state membre din zona euro:
12 PPB-uri sunt evaluate ca fiind conforme și, prin urmare, statele membre respective sunt invitate să continue punerea în aplicare a politicilor bugetare în 2026 conform planificării: Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia.
3 PPB-uri sunt evaluate ca prezentând un risc de neconformitate și, prin urmare, statele membre respective sunt invitate să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a se asigura că politica bugetară din 2026 este în conformitate cu recomandarea Consiliului: Croația, Lituania și Slovenia.
2 PPB-uri sunt evaluate ca prezentând un risc semnificativ de neconformitate și, prin urmare, statele membre respective sunt invitate să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a se asigura că politica bugetară din 2026 este în conformitate cu recomandarea Consiliului: Malta și Țările de Jos.
Comisia a evaluat, de asemenea, evoluțiile și perspectivele bugetare din celelalte state membre.
7 state membre sunt evaluate ca fiind conforme: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Suedia, Polonia și România.
3 state membre sunt evaluate ca fiind expuse riscului de neconformitate: Bulgaria, Ungaria și Spania.
Pentru cele nouă state membre care fac obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive – Austria, Belgia, Franța, Ungaria, Italia, Malta, Polonia, România și Slovacia – procedura este suspendată. Concret, aceasta înseamnă că nu se iau măsuri procedurale suplimentare în acest stadiu, dar că procedura în curs rămâne deschisă (și anume deficitul nu a fost adus în mod durabil sub 3 % din PIB), iar statele membre au în continuare obligații în temeiul respectivei recomandări a Consiliului. Comisia va reevalua situația în primăvara anului următor, când vor fi disponibile datele privind execuția bugetară pentru 2025.
Comisia a întocmit, de asemenea, un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, pentru a evalua respectarea criteriului deficitului prevăzut în tratat în cazul a două state membre – Germania și Finlanda. În lumina evaluării cuprinse în raport, se justifică deschiderea unei proceduri aplicabile deficitelor excesive pentru Finlanda. Prin urmare, ținând seama de avizul Comitetului economic și financiar, Comisia va lua în considerare posibilitatea de a propune Consiliului deschiderea unei proceduri aplicabile deficitelor excesive în cazul Finlandei și o recomandare pentru a pune capăt situației de deficit excesiv.
Această recomandare prezintă o consiliere personalizată în materie de politici pentru statele membre din zona euro, cu privire la tematici care afectează funcționarea zonei euro în ansamblu. Anul acesta, recomandarea se axează pe măsuri de politică menite să stimuleze productivitatea și să consolideze securitatea economică, menținând în același timp sustenabilitatea finanțelor publice.
Mai precis, recomandarea invită statele membre din zona euro:
Să protejeze sustenabilitatea finanțelor publice prin respectarea traiectoriilor de cheltuieli recomandate de Consiliu, inclusiv, după caz, a flexibilității acordate în legătură cu cheltuielile pentru apărare. Acest lucru ar duce la o orientare bugetară globală neutră în 2026 pentru zona euro. Statelor membre li se recomandă, de asemenea, să restabilească prioritățile bugetare în vederea integrării cheltuielilor necesare pentru investiții strategice.
Să soluționeze blocajele din industria de apărare și să promoveze achizițiile publice comune.
Să finalizeze implementarea Planurilor lor de redresare și reziliență până la 31 august 2026, asigurând absorbția integrală a fondurilor UE.
Să consolideze piețele forței de muncă prin stimularea competențelor, îmbunătățirea rezultatelor în materie de educație, sporirea gradului de participare, sprijinirea calității locurilor de muncă și abordarea problemei sărăciei și a accesibilității ca preț a locuințelor, asigurând, în același timp, o creștere salarială care rămâne aliniată la productivitate.
Să promoveze investițiile în inovare și în sectoarele strategice și, de asemenea, să îmbunătățească funcționarea pieței unice prin simplificarea reglementărilor și eliminarea barierelor, pentru a stimula eficiența și amploarea operațiunilor.
Să ia măsuri pentru a dezvolta o uniune europeană a economiilor și a investițiilor pentru a mobiliza capital, a promova crearea unei monede euro digitale, a consolida rolul internațional al monedei și a monitoriza riscurile la adresa stabilității macrofinanciare.
Pentru prima dată, Comisia a propus o recomandare a Consiliului privind capitalul uman.
Noua recomandare se adresează tuturor celor 27 de state membre și solicită acțiuni urgente pentru a aborda provocările structurale legate de capitalul uman care ne pot afecta competitivitatea.
Prin urmare, recomandarea invită statele membre să acorde prioritate educației și competențelor necesare în sectoarele strategice pentru economia UE, de la tranziția curată, economia circulară și decarbonizarea industrială, sănătate și biotehnologie, agricultură și bioeconomie, la industria de apărare și spațiu. Ea solicită, așadar, programe mai solide în domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STEM) și inversarea tendinței negative în ceea ce privește competențele de bază. Acest lucru este esențial pentru dezvoltarea unei viitoare forțe de muncă, care să aibă baze solide pentru a putea lucra și beneficia de formare în domeniul noilor tehnologii și al industriilor competitive.
Investițiile reprezintă o responsabilitate comună atât pentru întreprinderi, cât și pentru autoritățile publice. Această recomandare solicită mobilizarea publică și privată a unor resurse care să fie investite în oameni, atât în beneficiul societății, cât și al întreprinderilor și al oamenilor deopotrivă.
În fine, ea subliniază importanța unor date și analize de bună calitate, obținute în timp util, care să țină pasul cu evoluția economiei și să fie în măsură să anticipeze profesiile emergente ale viitorului, astfel încât politicile noastre să poată răspunde nevoilor actuale și viitoare, mai degrabă decât celor din trecut.
Raportul privind mecanismul de alertă (RMA) este instrumentul anual de examinare al UE care facilitează identificarea timpurie a potențialelor dezechilibre macroeconomice ce ar putea afecta economia fiecărui stat membru, a zonei euro sau a UE în ansamblu. El identifică statele membre în cazul cărora sunt necesare bilanțuri aprofundate pentru a se evalua dacă sunt afectate de dezechilibre care necesită măsuri de politică. RMA reprezintă punctul de plecare al ciclului anual al procedurii privind dezechilibrele macroeconomice (PDM).
RMA din acest an solicită elaborarea unor bilanțuri aprofundate pentru cele șapte state membre care au fost deja identificate în ciclul anual anterior ca înregistrând dezechilibre: Grecia, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Slovacia și Suedia, precum și pentru România, care a fost evaluată ca având dezechilibre excesive în 2025.
Bilanțurile vor fi realizate în prima jumătate a anului 2026, iar deciziile Comisiei privind dezechilibrele vor fi prezentate în cadrul pachetului de primăvară al semestrului european.
Raportul macroeconomic european, nou introdus în acest ciclu al semestrului european, stă la baza atât a recomandării privind zona euro, cât și a Raportului privind mecanismul de alertă. El oferă o imagine de ansamblu a zonei euro și a economiilor UE într-un mediu global care evoluează rapid, analizând principalele riscuri și oportunități. Printre principalele domenii de interes se numără provocările în materie de productivitate, vulnerabilitățile din cadrul UE și acțiunile menite să consolideze competitivitatea pe termen lung a Europei prin stimularea inovării, aprofundarea pieței unice și mobilizarea investițiilor private.
Raportul examinează, de asemenea, rata ridicată de economisire a Europei în contextul unor piețe de capital fragmentate și beneficiile potențiale ale unei uniuni a economiilor și a investițiilor pentru canalizarea capitalului într-un mod mai eficace în cadrul Uniunii. În plus, analizează impactul macroeconomic al creșterii cheltuielilor pentru apărare, precum și impactul diferitelor tipuri de cheltuieli pentru apărare, punând accentul pe investițiile interne și pe cercetare și dezvoltare. În continuare, raportul explorează modalități de consolidare a capacității industriale a Europei, de exemplu prin achiziții publice coordonate.
Comisia a publicat rapoarte privind supravegherea post-program pentru Irlanda, Grecia, Spania, Cipru și Portugalia, evaluând situația economică, bugetară și financiară a acestora, cu accent pe capacitatea lor de rambursare în urma programelor lor de asistență financiară. Rapoartele concluzionează că toate cele cinci state membre își mențin capacitatea de rambursare a datoriei.
Propunerea Comisiei de raport comun privind ocuparea forței de muncă (RCOFM) arată că piețele forței de muncă rămân, în general, solide. Cu toate acestea, există mai multe deficiențe structurale care reprezintă un risc pentru competitivitatea globală a UE și pentru coeziunea socială. Printre acestea se numără productivitatea muncii, care prezintă o creștere lentă, și deficite considerabile de forță de muncă și de competențe.
Raportul comun privind ocuparea forței de muncă include analiza de țară din prima etapă a cadrului de convergență socială, pe baza tabloului de bord social. Analiza identifică riscuri la adresa convergenței sociale ascendente în nouă state membre, care sunt identificate ca necesitând o analiză mai aprofundată în primăvara anului 2026: Bulgaria, Grecia, Spania, Italia, Lituania, Letonia, Luxemburg, România și Finlanda.
Eurogrupul și Consiliul vor discuta acum documentele prezentate în pachetul de toamnă al semestrului european, în vederea aprobării orientărilor oferite.
Comisia se va angaja într-un dialog constructiv cu Parlamentul European cu privire la conținutul acestui pachet, precum și cu privire la fiecare etapă ulterioară din ciclul semestrului european.
Întrebări și răspunsuri referitoare la pachetul de toamnă al semestrului european 2026
Pachetul de toamnă al semestrului european 2026 – Documente