În 13 iulie 2018, Comisia a publicat ediția din 2018 a evaluării sale anuale privind evoluția ocupării forței de muncă și a situației sociale în Europa. Ediția din acest an confirmă tendințele pozitive de pe piața muncii și îmbunătățirea situației sociale. cuparea forței de muncă nu a fost niciodată mai mare în UE. În același timp, asistăm la o creștere a veniturilor disponibile și la niveluri mai scăzute de sărăcie. Deprivarea materială severă a scăzut la un nivel minim istoric, numărul persoanelor afectate fiind mai mic cu 16,1 milioane față de anul 2012.
Situaţia României
România înregistrează un nivel record al ocupării dar riscul sărăciei sau excluziunii sociale rămâne o provocare. Acest risc a scăzut sau s-a stabilizat începând cu 2012 în majoritatea statelor membre, dar mai ales în România. În pofida semnelor pozitive, riscul sărăciei sau excluziunii sociale rămâne o provocare, în special în Bulgaria, România și Grecia.
Diferența dintre cele mai bogate și cele mai sărace țări rămâne foarte mare. PIB-ul pe cap de locuitor în Luxemburg depășește 80.000 EUR, în timp ce în România și Bulgaria este doar puțin peste 10.000 EUR.
Ce impact au inovațiile tehnologice, schimbările demografice și globalizarea?
Ediția din acest an a raportului a analizat oportunitățile și riscurile legate de inovațiile tehnologice, de schimbările demografice și de globalizare. Evaluarea arată acțiunile care trebuie întreprinse astfel încât oricine să poată beneficia de aceste evoluții. Deși nu există nicio concluzie definitivă cu privire la amploarea posibilă a impactului tehnologiei asupra locurilor de muncă, studiile arată că sarcinile de rutină implicate în locurile de muncă actuale sunt cele mai predispuse la automatizare totală sau parțială; potrivit unui studiu, între 37 % și 69 % din locurile de muncă ar putea fi parțial automatizate în viitorul apropiat. O mai bună educație și învățarea pe tot parcursul vieții, precum și asigurarea faptului că piața forței de muncă și instituțiile de protecție socială sunt adecvate scopului sunt esențiale pentru adaptarea la această piață a muncii în schimbare.
Cu ajutorul Agendei pentru competențe în Europa și al finanțării din partea Uniunii, Comisia a pregătit terenul pentru a-i dota pe cetățenii Europei cu competențe superioare la toate nivelurile, în strânsă cooperare cu statele membre, furnizorii de formare și întreprinderile.
Noile tehnologii contribuie la creșterea numărului lucrătorilor care prestează o muncă atipică și a lucrătorilor independenți. În urma evaluării ESDE s-a constatat că noile forme de muncă aduc beneficii atât pentru lucrători, cât și pentru întreprinderi, în materie de flexibilitate sporită și un echilibrul mai bun între viața profesională și cea personală, oferind în același timp noi oportunități persoanelor, inclusiv celor cu dezabilități sau celor în vârstă, de a intra sau rămâne pe piața forței de muncă.
Cu toate acestea, evaluarea ESDE arată, de asemenea, o corelație între creșterea incidenței formelor atipice de muncă și o deteriorare a condițiilor de muncă, cu o mai mare volatilitate a veniturilor, cu o securitate mai scăzută a locurilor de muncă și cu un acces insuficient la protecția socială, astfel cum s-a observat în cazul lucrătorilor pe platforme online. Comisia abordează această situație prin propuneri de modernizare a legislației pieței muncii și a sistemelor de protecție socială, pentru a răspunde noii lumi a muncii. În propunerea pentru o Directivă privind condiții de muncă mai transparente și mai previzibile, sunt incluse noi standarde minime pentru toți lucrătorii, inclusiv pentru cei cu contracte de muncă atipice. Iar prin propunerea pentru o Recomandare privind accesul la protecția socială, statele membre sunt încurajate să asigure accesul la securitatea socială pentru toți angajații și lucrătorii independenți, inclusiv transferabilitatea drepturilor între diferite locuri de muncă și forme de încadrare.
În sfârșit, evaluarea ESDE pe 2018 evidențiază, de asemenea, anumite provocări structurale restante, de exemplu în domeniul inegalității, precum inegalitatea veniturilor și inegalitatea de gen sau legate de dezvoltarea unor competențe ori de educație.
Există multe exemple care ilustrează modul în care Comisia se axează pe soluționarea provocărilor evidențiate în cadrul rapoartelor anuale ESDE. De exemplu, propunerea recentă a Comisiei pentru cadrul financiar multianual alocă mai multe fonduri pentru investiții în oameni, inclusiv prin noul Fond social european plus (FSE+) și prin Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) îmbunătățit. Instrumente și inițiative precum Agenda pentru competențe în Europa, Garanția pentru tineret și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, consolidarea în continuare a Programului Erasmus și Corpul european de solidaritate vor contribui toate la urmărirea acestor obiective, împreună cu propunerile Comisiei privind accesul la protecție socială și condițiile de lucru transparente și previzibile.
Descarcă Evaluarea din 2018 privind evoluția ocupării forței de muncă și a situației sociale
Accesează Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă și analiză socială pe site-ul DG EMPL