Elementul central al planului de redresare va fi un nou Mecanism de redresare și reziliență. Scopul mecanismului este acela de a sprijini investițiile și reformele care sunt esențiale pentru o redresare durabilă, de a îmbunătăți reziliența economică și socială a statelor membre și de a sprijini tranziția verde și tranziția digitală.
Mecanismul va fi disponibil pentru toate statele membre, dar sprijinul va fi concentrat în cele mai afectate părți ale Uniunii, unde nevoile în materie de reziliență sunt cele mai mari. Acest lucru va contribui la contracararea diferențelor din ce în ce mai mari dintre statele membre și la pregătirea economiilor UE pentru viitor. Mecanismul de redresare și reziliență va fi clar integrat în semestrul european. Statele membre vor elabora planuri de redresare și de reziliență în cadrul programelor lor naționale de reformă.
Mecanismul vine cu un buget propus de 560 de miliarde de euro prin instrumentul „UE – noua generație” pentru a contribui la finanțarea planurilor de redresare și de reziliență ale statelor membre. Acesta va include un grant în valoare de până la 310 miliarde de euro și va putea acorda împrumuturi în valoare de până la 250 de miliarde de euro.
Ce domenii va sprijini Mecanismul de redresare și reziliență?
Noul Mecanism va ajuta statele membre să abordeze provocările identificate în cadrul semestrului european, în domenii precum competitivitatea, productivitatea, durabilitatea mediului, educația și competențele, sănătatea, ocuparea forței de muncă și coeziunea economică, socială și teritorială.
Mecanismul va asigura totodată concentrarea adecvată a acestor investiții și reforme asupra tranziției verzi și a celei digitale, pentru a contribui la crearea de locuri de muncă și la o creștere durabilă și pentru a-i conferi Uniunii o mai mare reziliență.
Pentru a avea acces la acest mecanism, statele membre ar trebui să elaboreze planuri de redresare și reziliență în care să își prezinte agendele de reformă și de investiții pentru următorii patru ani, până în 2024. Aceste planuri ar trebui să cuprindă atât reforme, cât și proiecte de investiții publice, sub forma unui pachet coerent.
Planurile ar trebui să definească reformele și investițiile necesare pentru abordarea provocărilor identificate în contextul semestrului european, în special a provocărilor legate de tranziția verde și cea digitală. Acestea ar trebui, printre altele, să explice modul în care contribuie la consolidarea potențialului de creștere, a rezilienței și a coeziunii statului membru în cauză. Granturile și împrumuturile vor fi plătite în tranșe la îndeplinirea obiectivelor de etapă și a țintelor definite de statele membre în cadrul planurilor de redresare și reziliență.
Planurile prezentate de statele membre ar trebui să fie convergente cu provocările și cu prioritățile identificate în cadrul semestrului european, cu programele naționale de reformă, cu planurile naționale privind energia și clima, cu planurile pentru o tranziție justă, precum și cu acordurile de parteneriat și cu programele operaționale adoptate în cadrul fondurilor Uniunii. În plus, planurile vor constitui o anexă la programul național de reformă al țării în cauză. Statele membre vor raporta cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a planurilor în contextul semestrului european.
Ce sume vor fi puse la dispoziție?
Cea mai mare parte a finanțării va fi asigurată prin intermediul granturilor, cu posibile suplimentări prin împrumuturi. Cuantumul total al granturilor disponibile va fi de 310 miliarde EUR (în prețuri constante; 335 de miliarde EUR în prețuri curente), în timp ce o sumă suplimentară de 250 de miliarde EUR va fi acordată sub formă de împrumuturi (în prețuri constante; 268 de miliarde EUR în prețuri curente).
În ceea ce privește granturile, se va stabili un cuantum maxim pentru fiecare stat membru pe baza unei chei de alocare predefinite, care să țină cont de populație, de PIB-ul pe cap de locuitor și de rata șomajului. Cheia va fi benefică în special pentru țările cele mai afectate de criză, și anume cele cu un venit scăzute pe cap de locuitor și cu o rată a șomajului ridicată.
Pe lângă granturi, statele membre pot solicita împrumuturi pentru a-și pune în aplicare reformele și investițiile publice. Împrumuturile trebuie justificate prin necesitățile financiare mai mari corlate cu planurile de redresare și reziliență prezentate de statele membre. Cuantumul maxim al împrumuturilor acordate fiecărui stat membru nu va depăși 4,7 % din venitul său național brut. Cu toate acestea, majorarea cuantumului va fi posibilă în circumstanțe excepționale, în funcție de resursele disponibile.
Ce valoare adăugată are un împrumut față de un grant?
Împrumuturile vor completa granturile și vor oferi fonduri suplimentare statelor membre care au nevoi de finanțare mai mari, dat fiind faptul că urmează să întreprindă reforme și investiții mai semnificative. Împrumuturile vor finanța noi reforme și investiții, în plus față de cele care beneficiază deja de granturi. Împrumuturile vor beneficia de scadențele lungi și de ratele avantajoase ale dobânzii de care se bucură Uniunea. Prin urmare, acestea vor fi deosebit de interesante și vor aduce beneficii statelor membre care se confruntă cu costuri mai ridicate ale îndatorării.
Cum se vor lua deciziile?
Statele membre vor prezenta Comisiei planurile lor de redresare și reziliență; ele pot face acest lucru în fiecare an până în 2022, până cel târziu la data de 30 aprilie a fiecărui an, dar ar putea să prezinte deja un prim proiect împreună cu proiectul lor de buget național în luna octombrie. Pentru a oferi sprijin cât mai curând posibil, statele membre vor fi încurajate să își prezinte primul plan încă din acest an.
Comisia va evalua planurile pe baza unor criterii transparente. Planurile trebuie să abordeze în mod eficace provocările relevante identificate în cadrul semestrului european, pentru a analiza dacă acestea contribuie la consolidarea potențialului de creștere și a rezilienței statului membru, precum și la întărirea coeziunii; aceste planuri trebuie să conțină măsuri care să contribuie în mod semnificativ la abordarea în mare măsură a tranziției verzi și a celei digitale. Măsurile sprijinite ar trebui să împiedice efectele negative asupra climei și a mediului înconjurător.
În cazul în care criteriile de evaluare sunt îndeplinite în mod satisfăcător, Comisia va adopta o decizie de stabilire a contribuției financiare de care va beneficia statul membru (grant și, după caz, împrumut), precum și a obiectivelor de etapă și a țintelor de atins.
În scopul informării cu privire la pregătirea și la punerea în aplicare a planurilor de redresare și reziliență ale statelor membre, Consiliul va avea, de asemenea, prilejul de a discuta, în contextul semestrului european, despre stadiul redresării, al rezilienței și al capacității de ajustare din Uniune, pe baza documentelor disponibile ale Comisiei.
Planurile adoptate vor fi comunicate atât Parlamentului European, cât și Consiliului. Comisia va prezenta, de asemenea, în fiecare an, celor două instituții, un raport referitor la progresele înregistrate în punerea în aplicare a planurilor de către statele membre și la cheltuielile efectuate în cadrul mecanismului.
Cum se raportează mecanismul la alte inițiative de sprijin precum REACT-UE, programele din cadrul politicii de coeziune și SURE?
Mecanismul și REACT-UE sunt complementare.
REACT-UE va viza realizarea unor acțiuni de remediere a crizei pe termen mai scurt axate pe piețele forței de muncă, pe asistența medicală și pe IMM-uri (sprijin sub formă de lichidități și sprijin pentru solvabilitate), precum și efectuarea unor investiții esențiale în tranziția verde și cea digitală. Acesta va oferi un sprijin imediat și direct economiilor statelor membre.
Mecanismul de redresare și reziliență va sprijini reformele și investițiile pe termen mai lung, în special în ceea ce privește tehnologiile verzi și digitale, cu un impact de durată asupra productivității și a rezilienței economiei Uniunii.
Mecanismul este, de asemenea, complementar cu gama de măsuri deja elaborate ca răspuns la pandemia actuală de coronavirus, cum ar fi modificarea regulamentului privind politica de coeziune, Inițiativele pentru investiții ca reacție la coronavirus și SURE.
Informații suplimentare
Proposal for a COUNCIL REGULATION establishing a European Union Recovery Instrument to support the recovery in the aftermath of the COVID-19 pandemic:
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/com_2020_441_en_act_part1_v15.pdf