În ceea ce privește criza refugiaților din Europa, până la data de 10 iunie, 7.272 de persoane au fost relocate, în principal din Turcia, Liban și Iordania, în 19 țări europene (15 state membre UE și Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția). În ce privește transferurile, numărul lor ajunsese, la data de 14 iunie, la 2.280 de persoane (1.503 din Grecia și 777 din Italia).
In acest sens, pentru gestionarea crizei refugiaților, Comisia Europeană a adoptat recent două rapoarte și o recomandare. Printr-un raport ce se referă la punerea în practică a mecanismelor de relocare și transfer se arată că, deși s-au înregistrat progrese, acestea sunt în continuare lente, iar prin raportul privind implementarea Declarației UE-Turcia, se subliniază rezultatele concrete și fragilitatea progreselor. Iar recomandarea adoptată identifică măsurile necesare pentru reluarea transferurilor către Grecia potrivit Regulamentului Dublin.
Punerea în practică a Declarației UE-Turcia evidențiază rezultatele concrete obținute în cazul gestionării crizei, respectiv: scăderea considerabilă a numărului de treceri neregulamentare, returnarea migraților neregulamentari din Grecia în Turcia, folosirea mecanismului ”unu-la-unu” pentru relocările din Turcia către UE, progrese în liberalizarea regimului de vize, sprijin financiar acordat instrumentului pentru refugiații din Turcia, modernizarea Uniunii vamale, avansarea negocierilor de aderare și, nu în ultimul rând, asistență umanitară pentru Siria.
Comisarul european pentru migrație, afaceri interne și cetățenie Dimitris Avramopoulos a declarat: ”Cum numărul refugiaților ce ajung în Grecia s-a redus, accentul trebuie pus acum pe creșterea și accelerarea numărului de transferuri. Dar nu trebuie să uităm Italia, unde are loc o creștere sezonieră a numărului de sosiri. Este o obligație umanitară. În același timp, le mulțumesc statelor membre pentru eforturile din ultimele luni de a realoca refugiații sirieni din Turcia. Obținerea de progrese în contracararea traficanților va fi durabilă doar dacă sunt deschise, în mod real, canale sigure și legale pentru solicitanții de azil.”
Care sunt măsurile concrete ce trebuie luate de Grecia pentru a reveni în sistemul Dublin?
Recomandarea menționată stabilește măsurile concrete ce trebuie luate de Grecia pentru a reveni în sistemul Dublin, acordând prioritate următoarelor:
• înființarea unor centre de primire deschise corespunzătoare, atât permanente, cât și
temporare, și asigurarea unor condiții de primire adecvate în aceste centre, cum ar fi asigurarea accesului minorilor la educație;
• asigurarea unui acces real la procedura de azil, inclusiv dotarea cu personalul necesar, și organizat în mod adecvat, a serviciului elen de azil;
• instituirea neîntârziată a noii autorități de apel și dotarea acesteia cu personalul adecvat pentru tratarea tuturor căilor de atac introduse în prezent și în viitor;
• asigurarea accesului efectiv la asistență juridică gratuită;
• instituirea unor structuri pentru solicitanții vulnerabili, cum ar fi minorii neînsoțiți, inclusiv a unei proceduri de tutelă adecvate pentru aceștia din urmă.
Care sunt noile inițiative ale Comisie în domeniul azilului?
Comisia Europeană a prezentat, propuneri pentru finalizarea reformei sistemului european comun de azil. Astfel, ea a propus crearea unei proceduri comune de protecție internațională, un set de standarde uniforme privind protecția și drepturile acordate beneficiarilor ei, precum și o mai bună armonizare a condițiilor de primire în UE. De asemenea, Comisia a propus instituirea unui cadru european de relocare, pentru a le oferi astfel persoanelor care au nevoie de protecție internațională căi de intrare în Europa organizate și sigure.
Propunerile privind sistemul de azil vor simplifica și vor scurta durata procedurilor și a procesului decizional, vor descuraja deplasările secundare ale solicitanților și vor crește perspectivele de integrare ale celor care au dreptul la protecție internațională. Ele includ înlocuirea directivelor privind procedurile de azil și condițiile de protecție internațională cu regulamente, precum și revizuirea directivei privind condițiile de primire.
Propunerea privind relocarea va oferi un cadru permanent, cu o procedură unică pentru tot teritoriul UE.Deși statele membre vor fi în continuare cele care decid câte persoane vor fi relocate în fiecare an, UE va coordona eforturile naționale și întreprinde acțiuni în comun. Viitorul cadru va fi implementat prin planuri anuale de relocare, adoptate de Consiliu, și puse în practică prin mecanisme punctuale de relocare, adoptate de Comisie.
La 6 aprilie 2016, Comisia Europeană a publicat o comunicare prin care a lansat procesul de reformare a actualului sistem european comun de azil, așa cum se prevede în Agenda europeană privind migrația.
La 4 mai 2016, Comisia a prezentat un prim pachet de reforme. Acest pachet include propuneri pentru crearea unui “sistem Dublin” sustenabil și echitabil, consolidarea sistemului EURODAC și crearea unei veritabile agenții europene de azil.
Sursa http://ec.europa.eu/romania/news