În cursul acestei luni, Comisia Europeană a prezentat o evaluare a implicațiilor pe care Acordul de la Paris privind schimbările climatice le va avea asupra Uniunii Europene. Evaluarea prezintă modul în care acest acord va fi pus în aplicare pe teritoriul UE și propune semnarea acestuia de către Consiliu, în numele Uniunii Europene.
Acordul va putea fi semnat începând cu data de 22 aprilie 2016, timp de un an. Acordul intră în vigoare după ce 55 de state care sunt responsabile de cel puțin 55% din emisiile la nivel mondial îl vor fi ratificat.
La 12 decembrie 2015, cele 195 state participante la cea de-a XXI-a Conferinţă a Părţilor (COP 21) la Convenția Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice au adoptat Acordul de la Paris, prin care s-au pus bazele unui plan global de acțiune pe care omenirea ar trebui să îl urmeze pentru a evita schimbări climatice periculoase, limitând încălzirea globală la sub 2°C. Acordul reprezintă rezultatul eforturilor pe care comunitatea internațională le-a făcut ani de-a rândul pentru a ajunge la un acord multilateral privind schimbările climatice.
Elementele principale ale acordului
- operaţionalizarea obiectivului pe termen lung de a limita creşterea temperaturii medii globale sub 2 grade Celsius; Statele Părţi vor depune eforturi pentru a limita creşterea temperaturii la 1,5 grade Celsius;
- viziune pe termen lung asupra tranziţiei necesare către economii cu emisii scăzute şi rezistente la schimbările climatice pe parcursul acestui secol, în contextul unei dezvoltări durabile şi de eradicare a sărăciei;
- un ciclu de revizuire a angajamentelor la fiecare cinci ani, care asigură ambiţia şi durabilitatea acordului; angajamentele ulterioare trebuie să nu fie inferioare nivelurilor existente de ambiţie;
- un obiectiv global calitativ în domeniul adaptării la efectele schimbărilor climatice, vizând creşterea capacităţii de adaptare şi a rezilienţei şi reducerea vulnerabilităţii la efectele schimbărilor climatice; statele vor trebui să elaboreze planuri de adaptare şi să comunice periodic aceste planuri şi măsurile de implementare;
- pierderile şi daunele asociate cu impactul schimbărilor climatice: statele recunosc necesitatea de a coopera şi de a spori înţelegerea, acţiunea şi sprijinul în diferite domenii precum sistemele de avertizare timpurie, pregătirea pentru situaţii de urgenţă şi asigurarea riscurilor;
- un proces de evaluare la nivel global a progresului înregistrat în atingerea obiectivelor asumate (reducerea emisiilor, adaptarea şi finanţarea), bazat pe un sistem de monitorizare şi raportare care să asigure transparenţa şi contabilizarea acestor progrese;
- angajamentele statelor dezvoltate de a mobiliza surse de finanţare pentru statele în curs de dezvoltare şi de a asigura transferul de tehnologie şi creşterea capacităţii acestora din urmă de a se adapta la efectele schimbărilor climatice şi de a implementa măsuri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Planuri naționale de acțiune
Înaintea și în timpul Conferinței de la Paris, țările participante au prezentat planuri cuprinzătoare de acțiune privind reducerea emisiilor. De asemenea, guvernele au convenit să se reunească o dată la 5 ani pentru a stabili obiective mai ambițioase, în conformitate cu datele științifice. Planurile de acțiune ale statelor participante sunt disponibile la adresa de internet:
http://www4.unfccc.int/submissions/indc/Submission%20Pages/submissions.aspx
Contribuția la care s-a angajat Uniunea Europeană
Una dintre prioritățile actualei Comisii Europene este realizarea unei uniuni energetice reziliente, însoțită de o politică în domeniul schimbărilor climatice orientată spre viitor. Obiectivele Uniunii Europene în domeniul energiei și climei, aprobate de Consiliul European din octombrie 2014, sunt sintetizate mai jos:
Principalele obiective ale UE pentru 2020
- reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră față de 1990
- utilizarea surselor regenerabile pentru a acoperi 20 % din consumul total de energie
- creșterea cu 20% a eficienței energetice
Principalele obiective ale UE pentru 2030
- reducerea cu cel puțin 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră față de 1990
- utilizarea surselor regenerabile pentru a acoperi cel puțin 27 % din consumul total de energie
- creșterea cu cel puțin 27% a eficienței energetice
Obiectiv pe termen lung
Până în 2050, UE urmărește să își reducă emisiile în mod semnificativ, cu 80-95 % față de nivelul din 1990. Această reducere s-ar încadra în eforturile pe care trebuie să le depună întregul grup al țărilor dezvoltate.
Trecerea la o economie foarte eficientă din punct de vedere energetic, cu emisii scăzute de dioxid de carbon, va stimula economia, va crea locuri de muncă și va consolida competitivitatea Europei.
Contribuția la care s-a angajat Uniunea Europeană este disponibilă la adresa de internet:
http://www4.unfccc.int/submissions/INDC/Published%20Documents/Latvia/1/LV-03-06-EU%20INDC.pdf
Obiectivele Uniunii Europene sunt detaliate pe site-ul Comisiei Europene:
http://europa.eu/pol/ener/index_ro.htm