Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a lansat în dezbatere publică, în 1 martie 2017, Cartea albă privind viitorul Europei, reprezentând contribuția Comisiei Europene la Summit-ul de la Roma din 25 martie 2017, când vom sărbători cea de-a 60-a aniversare a Uniunii Europene.

Cartea albă stabilește principalele provocări și oportunități pentru Europa în deceniul următor, oferind totodată cinci scenarii posibile pentru modul în care Uniunea Europeană formată din 27 de state membre ar putea evolua până în anul 2025, în funcție de modul în care Europa va alege să răspundă provocărilor cu care ne confruntăm:
Scenariul 1: Continuând pe același drum
Scenariul 2: Accent exclusiv pe piața unică
Scenariul 3: Cei care doresc mai mult realizează mai mult
Scenariul 4: Mai puțin, dar mai eficient
Scenariul 5: Mult mai mult, împreună
Comisia Europeana, alături de Parlamentul European și de statele membre interesate, va găzdui o serie de „dezbateri dedicate viitorului Europei” în orașele și în regiunile Europei. România are această oportunitate extraordinară de a fi implicată, pentru prima dată în istoria ei de stat membru UE, în acest proces al reformării Uniunii Europene cu 27 de state membre. Iar pentru a ne implica trebuie să cunoaștem fiecare opțiune în parte. Viitorul Europei este în mâinile noastre.
Primele concluzii vor fi trase cu ocazia Consiliului European din decembrie 2017. Astfel se va putea decide asupra acțiunilor ulterioare, care să fie întreprinse în timp util pentru alegerile parlamentare europene din iunie 2019.

Scenariul 2: Accent exclusiv pe piața unică
În acest scenariu în care UE-27 nu agreează să întreprindă acțiuni în plus în mai multe domenii de politică, accentul se pune tot mai mult pe aprofundarea anumitor aspecte-cheie ale pieței unice. Nu există voința comună de a colabora aprofundat în domenii precum migrația, securitatea sau apărarea. Drept urmare, UE-27 nu își intensifică activitatea în cele mai multe domenii politice. Cooperarea cu privire la noi aspecte de interes comun este adesea gestionată la nivel bilateral. De asemenea, UE-27 reduce în mod semnificativ sarcina de reglementare, retrăgând două acte legislative existente pentru fiecare nouă inițiativă propusă.

Ce înseamnă aceasta până în 2025?
Funcționarea pieței unice devine principala rațiune de a fi a UE-27. Progresele ulterioare depind de capacitatea de a conveni politicile și standardele aferente. Acordul se obține mai ușor în ceea ce privește libera circulație a capitalurilor și a bunurilor, care are loc în continuare fără bariere tarifare.
Dat fiind accentul mai puternic pe reducerea reglementării la nivelul UE, diferențele persistă sau se adâncesc în domenii precum standardele de protecție a consumatorilor, standardele sociale și cele de mediu, precum și impozitarea și utilizarea subvențiilor publice. Acest lucru duce la o „cursă spre standarde minime”. De asemenea, este dificil să se ajungă la un acord asupra unor norme comune noi privind mobilitatea lucrătorilor sau pentru accesul la profesiile reglementate. Drept urmare, libera circulație a lucrătorilor și a serviciilor nu este pe deplin garantată.
Moneda euro facilitează schimburile comerciale, însă divergențele tot mai ample și cooperarea limitată constituie surse importante de vulnerabilitate. Acest lucru pune în pericol integritatea monedei unice și capacitatea acesteia de a reacționa în cazul unei noi crize financiare.

Se efectuează controale mai sistematice ale persoanelor la frontierele naționale, din cauza insuficientei cooperări în chestiunile legate de securitate și de migrație.
Ca urmare a neînțelegerilor interne privind modul de abordare a comerțului internațional, UE întâmpină dificultăți în încheierea de acorduri cu partenerii săi.
Migrația și unele aspecte de politică externă fac tot mai mult obiectul cooperării bilaterale.

Ajutoarele umanitare și pentru dezvoltare țin de competența națională.
UE în ansamblul său nu mai este reprezentată într-o serie de forumuri internaționale întrucât nu reușește să convină asupra unei poziții comune în chestiuni de relevanță pentru partenerii mondiali, ca de exemplu schimbările climatice, combaterea evaziunii fiscale, valorificarea oportunităților globalizării și promovarea comerțului internațional.

Avantaje și dezavantaje
Având în vedere că UE își reorientează prioritățile, diferențele de opinie dintre statele membre cu privire la noile probleme de actualitate trebuie să fie soluționate adesea la nivel bilateral, de la caz la caz. Drepturile cetățenești derivate din legislația UE pot fi restricționate în timp. Procesul decizional poate fi înțeles mai ușor, dar capacitatea de a acționa în mod colectiv este limitată. Acest lucru poate duce la adâncirea decalajului dintre așteptări și rezultate la toate nivelurile.

Să ne imaginăm cum ar fi dacă …
• Calitatea aerului diferă considerabil în Europa, unele țări optând să renunțe la standardele și reglementările privind emisiile nocive. Calitatea apei poate varia de-a lungul râurilor transnaționale, precum Dunărea sau Rinul.
• Europenii nu doresc să conducă automobile conectate din cauza absenței unor norme și standarde tehnice comune la nivelul UE.
• Trecerea frontierelor interne atunci când se călătorește în scop de afaceri sau de turism este îngreunată din cauza controalelor regulate. De asemenea, este mai greu să se găsească un loc de muncă în străinătate, iar transferul drepturilor de pensie în alt stat membru nu este garantat. Persoanele care se îmbolnăvesc atunci când se află în străinătate se confruntă cu facturi medicale costisitoare.
• UE-27 nu reușește să încheie noi acorduri comerciale deoarece statele membre nu pot conveni asupra priorităților comune sau deoarece unele state blochează ratificarea.
• Cetățenilor dintr-o țară al cărui spațiu aerian a fost încălcat de către o putere străină sau care a fost ținta unor atacuri cibernetice pe scară largă ale unei puteri străine întâmpină dificultăți în a înțelege motivele pentru care UE-27 sau măcar țările învecinate nu convin asupra unor sancțiuni.
• Odată cu renaționalizarea ajutoarelor pentru dezvoltare este mai greu să se creeze parteneriate cuprinzătoare cu țările africane, ceea ce limitează oportunitățile economice pe o piață în creștere și împiedică soluționarea cauzelor care stau la baza migrației.

Cele cinci scenarii expuse în cartea albă vor contribui la orientarea dezbaterii privind viitorul Europei. Acestea oferă o serie de imagini ale modului în care ar putea arăta Uniunea în 2025. Există numeroase suprapuneri între scenarii și, prin urmare, nu se exclud reciproc și nici nu sunt exhaustive. Rezultatul final va arăta fără îndoială diferit de modul în care sunt prezentate aici aceste scenarii. UE-27 va decide în comun asupra combinației de caracteristici preluate din cele cinci scenarii pe care o consideră cea mai în măsură să o ajute să ducă proiectul nostru mai departe, în interesul cetățenilor europeni.

 

Pin It on Pinterest

Share This