Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a lansat în dezbatere publică, în 1 martie 2017, Cartea albă privind viitorul Europei, reprezentând contribuția Comisiei Europene la Summit-ul de la Roma din 25 martie 2017, când vom sărbători cea de-a 60-a aniversare a Uniunii Europene.
Cartea albă stabilește principalele provocări și oportunități pentru Europa în deceniul următor, oferind totodată cinci scenarii posibile pentru modul în care Uniunea Europeană formată din 27 de state membre ar putea evolua până în anul 2025, în funcție de modul în care Europa va alege să răspundă provocărilor cu care ne confruntăm:
Scenariul 1: Continuând pe același drum
Scenariul 2: Accent exclusiv pe piața unică
Scenariul 3: Cei care doresc mai mult realizează mai mult
Scenariul 4: Mai puțin, dar mai eficient
Scenariul 5: Mult mai mult, împreună
Comisia Europeana, alături de Parlamentul European și de statele membre interesate, va găzdui o serie de „dezbateri dedicate viitorului Europei” în orașele și în regiunile Europei. România are această oportunitate extraordinară de a fi implicată, pentru prima dată în istoria ei de stat membru UE, în acest proces al reformării Uniunii Europene cu 27 de state membre. Iar pentru a ne implica trebuie să cunoaștem fiecare opțiune în parte. Viitorul Europei este în mâinile noastre.
Primele concluzii vor fi trase cu ocazia Consiliului European din decembrie 2017. Astfel se va putea decide asupra acțiunilor ulterioare, care să fie întreprinse în timp util pentru alegerile parlamentare europene din iunie 2019.
Scenariul 4: Mai puțin, dar mai eficient
În acest scenariu în care există consens asupra necesității de a aborda mai bine împreună anumite priorități, UE-27 decide să își concentreze atenția și resursele limitate asupra unui număr restrâns de domenii.
Drept urmare, UE-27 poate să acționeze mult mai rapid și mai decisiv în domeniile prioritare alese. Pentru aceste politici, UE-27 dispune de instrumente mai solide care să asigure punerea în aplicare și executarea în mod direct a deciziilor colective, așa cum este în prezent cazul politicii în domeniul concurenței sau al supravegherii bancare. În alte domenii, UE-27 nu mai acționează deloc sau acționează mai puțin.
Atunci când alege noile priorități, UE-27 urmărește să alinieze mai bine promisiunile, așteptările și rezultatele. Un exemplu tipic de necorelare recentă este scandalul privind emisiile autoturismelor. Există așteptarea ca UE să protejeze consumatorii de practicile înșelătoare ale fabricanților de autoturisme, însă UE nu are nici competența și nici instrumentele pentru a interveni în mod direct și vizibil.
Ce înseamnă aceasta până în 2025?
UE-27 își intensifică activitatea în domenii precum inovarea, comerțul, securitatea, migrația, gestionarea frontierelor și apărarea. Aceasta elaborează noi norme și instrumente de asigurare a punerii în aplicare pentru a aprofunda piața unică în noile domenii-cheie. UE pune accentul pe excelența în cercetare și dezvoltare și investește în noi proiecte la nivelul întregii UE pentru a sprijini decarbonizarea și digitizarea.
Printre exemplele tipice se numără continuarea cooperării în materie de spațiu, grupurile de înaltă tehnologie și finalizarea platformelor de energie regionale. UE-27 decide rapid să negocieze și să încheie acorduri comerciale. Autoritățile polițienești și judiciare cooperează în mod sistematic în aspectele legate de terorism, iar o Agenție europeană comună de combatere a terorismului înlesnește această cooperare.
Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european asigură integral gestionarea frontierelor externe. Toate cererile de azil sunt prelucrate de o Agenție europeană unică pentru azil. Se stabilesc capacități de apărare comune.
Pe de altă parte, UE-27 nu mai acționează sau acționează mai puțin în domeniile în care acțiunea sa este percepută ca având o valoare adăugată mai limitată sau în domeniile în care există percepția că promisiunile nu au fost îndeplinite. Printre aceste domenii se numără dezvoltarea regională, sănătatea publică sau anumite elemente ale politicii sociale și de ocupare a forței de muncă și care nu sunt legate în mod direct de funcționarea pieței unice.
Controlul ajutoarelor de stat este delegat în mai mare măsură autorităților naționale. În ceea ce privește noile standarde privind protecția consumatorilor, mediul și sănătatea și siguranța la locul de muncă, nivelul minim ia locul armonizării detaliate. Statele membre dispun de o flexibilitate mai mare pentru a experimenta în anumite domenii. Cu toate acestea, în domeniile reglementate la nivelul UE competențele sporite de punere în aplicare asigură deplina conformitate.
Pe de altă parte, se iau în continuare măsuri pentru consolidarea zonei euro și asigurarea stabilității monedei comune. Ponderea UE în lume evoluează simultan cu responsabilitățile sale recalibrate.
Avantaje și dezavantaje
În ultimă instanță, o diviziune mai clară a responsabilităților le permite cetățenilor europeni să înțeleagă mai bine aspectele care sunt abordate la nivelul UE-27, național și regional. Drepturile cetățenești derivate din legislația UE sunt consolidate în domeniile în care alegem să acționăm mai mult și se vor reduce în celelalte. Se contribuie astfel la eliminarea decalajului dintre promisiuni și rezultate, chiar dacă în unele domenii nu se răspunde așteptărilor. Pentru început, UE-27 întâmpină dificultăți reale în a stabili domeniile prioritare sau domeniile în care ar trebui să acționeze mai puțin.
Să ne imaginăm cum ar fi dacă …
• autoritate europeană pentru telecomunicații are competența de a elibera frecvențe pentru serviciile de comunicații transfrontaliere, precum cele necesare pentru a utiliza automobilele conectate în întreaga Europă. Aceasta acționează ca un organism de reglementare pentru a proteja drepturile utilizatorilor de telefonie mobilă și de internet, oriunde s-ar afla în UE.
• La descurajarea și prevenirea unor atacuri grave în orașele europene contribuie o nouă Agenție europeană de combatere a terorismului care urmărește și identifică în mod sistematic suspecții. Autoritățile naționale de poliție pot avea ușor acces la bazele de date europene care conțin informațiile biometrice ale infractorilor.
• Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european asigură integral gestionarea frontierelor externe.
• Remunerațiile, legislația socială și nivelurile de impozitare variază în continuare în mod semnificativ în întreaga Europă.
• Consumatorii europeni care au fost duși în eroare de producătorii de autoturisme pot conta în prezent pe UE pentru a sancționa aceste întreprinderi și pentru a obține despăgubiri.
• Fermierii pot avea acces la date meteorologice și la date privind gestionarea culturilor la prețuri abordabile și în timp real, datorită unui sistem european de navigație prin satelit pe deplin funcțional.
Cele cinci scenarii expuse în cartea albă vor contribui la orientarea dezbaterii privind viitorul Europei. Acestea oferă o serie de imagini ale modului în care ar putea arăta Uniunea în 2025. Există numeroase suprapuneri între scenarii și, prin urmare, nu se exclud reciproc și nici nu sunt exhaustive. Rezultatul final va arăta fără îndoială diferit de modul în care sunt prezentate aici aceste scenarii. UE-27 va decide în comun asupra combinației de caracteristici preluate din cele cinci scenarii pe care o consideră cea mai în măsură să o ajute să ducă proiectul nostru mai departe, în interesul cetățenilor europeni.