ed logoadr logoue logo frontregio logo front

 

Regiunea Centru, reprezentată de 5 aleși locali în Comitetul European al Regiunilor

 

Reprezentanți politici din județele Harghita (CJ Harghita), Brașov (Codlea), Mureș (CJ Mureș) și Alba (Zlatna, Cugir) au fost nominalizați și vor participa în următorii cinci ani la Bruxelles pentru a face cunoscute punctele de vedere locale şi regionale cu privire la legislaţia UE. Ei fac parte din grupul de 30 de politicieni de nivel local din România care au fost numiți în mod oficial membri ai Comitetului European al Regiunilor (CoR) – adunarea politică a autorităţilor locale şi regionale din UE. Delegația - propusă de guvernul român și aprobată în 26 ianuarie 2015 de către Consiliul European - va reprezenta, la nivelul Comitetului, interesele judeţelor, municipiilor, orașelor și comunelor din România în UE în următorii cinci ani.

CoR există din 1994, ca urmare a semnării Tratatului de la Maastricht, și a fost înființat pentru ca administrațiile locale și regionale să poată fi reprezentate la nivelul Uniunii Europene. Politicienii de la nivel local și regional se reunesc la Bruxelles de până la șase ori pe an, în sesiune plenară, pentru a dezbate prioritățile politice și pentru a adopta avize pe marginea legislației UE. În baza Tratatului de la Lisabona, Comisia Europeană are obligaţia de a se consulta cu autorităţile locale şi regionale şi cu asociaţiile acestora cât mai devreme posibil în etapele prelegislative. Comitetul Regiunilor, în calitatea sa de portavoce a autorităţilor locale şi regionale, este profund implicat în această procedură și adoptă rezoluţii cu privire la diverse aspecte politice. După ce înaintează o propunere legislativă, Comisia trebuie să se consulte din nou cu Comitetul Regiunilor, dacă propunerea respectivă vizează unul dintre domeniile politice cu impact direct asupra autorităţilor locale şi regionale.

Delegația română - formată din 15 membri titulari și 15 supleanți propuşi de către structurile asociative şi numiți de către guvern - va face parte din noua adunare a CoR, formată din 350 de politicieni de la nivel local și regional, care își vor începe de luna viitoare mandatul de cinci ani. Structura delegaţiei reflectă un anumit echilibru politic, geografic si administrativ teritorial al României. Totuși, proportional cu populația, dar și cu interesul arătat față de problematica europeană, Regiunea Centru este mai bine reprezentată în fața CoR decât alte regiuni din România. Decizia (UE) 2015/116 A Consiliului din 26 ianuarie 2015 de numire a membrilor și a supleanților în cadrul Comitetului Regiunilor pentru perioada 26 ianuarie 2015-25 ianuarie 2020 poate fi consultată aici:
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=OJ:L:2015:020:FULL&from=RO 

Delegația română se va reuni prima dată la 11 februarie la Bruxelles, în cadrul primei sesiuni plenare din noul mandat al CoR. Pentru a consulta agenda sesiunii plenare și documentele aflate în dezbatere vă invităm să accesați site-ul Comitetului Regiunilor:
https://toad.cor.europa.eu/CORAgendas.aspx?body=PLEN 


Membrii nominalizați din România

MEMBRI TITULARI

 

NUMELE

AUTORITATEA LOCALĂ/REGIONALĂ

POZIȚIA

 

Cristian ADOMNIŢEI

Consiliul Judeţean Iaşi

Preşedinte

EPP

Csaba BORBOLY

Consiliul Judeţean Harghita

Preşedinte

EPP

Ovidiu Ion BRĂILOIU

Primăria oraşului Eforie, Judeţul Constanţa

Primar

PES

VasileSilvian CIUPERCĂ

Consiliul Judeţean Ialomiţa

Preşedinte

PES

Emil DRĂGHICI

Primăria comunei Vulcana-Băi, Judeţul Dâmbovița

Primar

EA

Gheorghe FALCĂ

Primăria Municipiului Arad

Primar

EPP

Răducu George FILIPESCU

Consiliul Judeţean Călăraşi

Preşedinte

EPP

Mariana GÂJU

Primăria comunei Cumpăna, Judeţul Constanţa

Primar

PES

Victor MORARU

Primăria oraşului Amara, Judeţul Ialomiţa

Primar

PES

Cătălin George MUNTEANU

Primăria Municipiului Codlea, Judeţul Braşov

Primar

EPP

Alin-Adrian NICA

Primăria comunei Dudeştii Noi, Judeţul Timiş

Primar

EPP

Emilian OPREA

Primăria oraşului Chitila, Judeţul Ilfov

Primar

EPP

Ion PRIOTEASA

Consiliul Judeţean Dolj

Preşedinte

PES

Mihai STEPANESCU

Primăria oraşului Reşiţa, Judeţul Caraş-Severin

Primar

PES

Adrian ŢUŢUIANU

Consiliul Judeţean Dâmboviţa

Preşedinte

PES

       

MEMBRI Supleanţi

NUMELE

AUTORITATEA LOCALĂ/REGIONALĂ

POZIȚIA

 

Gheorghe CATRINOIU

Primăria Municipiului Feteşti, Judeţul Ialomiţa

Primar

EPP

Ciprian DOBRE

Consiliul Judeţean Mureş

Preşedinte

EPP

Alexandru DRĂGAN

Primăria comunei Taşca, Judeţul Neamţ

Primar

EPP

Ștefan ILIE

Primăria comunei Luncavița, Judeţul Tulcea

Primar

 

Cornel NANU

Primăria comunei Cornu, Judeţul Prahova

Primar

PES

Robert Sorin NEGOIŢĂ

Primăria sectorului 3, Bucureşti

Primar

PES

Marian PETRACHE

Consiliul Judeţean Ilfov

Preşedinte

EPP

Silviu PONORAN

Primăria oraşului Zlatna, Judeţul Alba

Primar

EPP

Emil PROŞCAN

Primăria oraşului Mizil, Judeţul Prahova

Primar

PES

Mihai Adrian ŞTEF

Consiliul Judeţean Satu Mare

Preşedinte

 

Adrian Ovidiu TEBAN

Primăria oraşului Cugir, Judeţul Alba

Primar

EPP

Florin Grigore TECĂU

Consiliul Judeţean Argeş

Preşedinte

PES

Horia TEODORESCU

Consiliul Judeţean Tulcea

Preşedinte

PES

Istvan VAKAR

Consiliul Judeţean Cluj

Vicepreşedinte

EPP

Ion Marcel VELA

Primăria Municipiului Caransebeş, Judeţul Caraş-Severin

Primar

EPP

Vreți să fiți unul dintre partenerii evenimentului european al anului dedicat dezvoltării regionale OPEN DAYS 2015?

 
OPEN DAYS - Săptămâna europeană a regiunilor și orașelor este un eveniment anual de patru zile, în care orașele și regiunile își prezintă capacitatea de a crea creștere economică și locuri de muncă, de punere în aplicare a politicii de coeziune a Uniunii Europene, dar și de a-și dovedi relevanța la nivel local și regional ca exemple de bună guvernare. De-a lungul anilor, OPEN DAYS a devenit evenimentul cheie privind politica regională a UE. Acesta reunește aproximativ 6.000 de participanți în luna octombrie în fiecare an (factori de decizie locali, regionale, naționale și europene și experți) pentru mai mult de 100 de ateliere de lucru și dezbateri, expoziții și oportunități de networking. În plus față de atelierele de la Bruxelles, aproximativ 250 de evenimente locale sunt conduse în perioada  septembrie-noiembrie peste tot în Europa.
 
Comitetul European al Regiunilor (CoR) și Comisia Europeană au lansat procedura de depunere a candidaturilor pentru a deveni partener la manifestarea OPEN DAYS 2015. Părțile interesate de la nivel local și regional din întreaga Europă trebuie să-și depună candidatura on-line până la data de 27 martie pentru a deveni parteneri oficiali ai acestui eveniment anual în domeniul politicii regionale a UE, care, în acest an, va avea loc în perioada 12-15 octombrie. 
 
OPEN DAYS 2015 va constitui, și anul acesta, pentru autoritățile de gestionare de la nivel național și regional, beneficiarii finali și instituțiile UE, un forum ideal pentru schimbul de informații și pentru facilitarea creării de contacte privind noile abordări în domeniul punerii în aplicare a fondurilor. Dezvoltat de la conceptul inițial, evenimentul este o platformă europeană de rețea pentru experți în dezvoltarea regională și locală. Schimbul de bune practici în dezvoltarea economică și incluziunea socială, cooperarea transfrontalieră, parteneriate public - privat, inovare regională și dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității au devenit unele dintre subiectele prezentate.
 
 
 
Teme abordate în 2015
 
Intitulată „Regiunile și orașele Europei: parteneri pentru investiții și creștere”, OPEN DAYS 2015 va fi structurată în jurul a trei teme principale:
 
„Modernizarea Europei”: regiunile în uniunea energetică și piață unică digitală. Pe baza experienței dobândite, această subtemă oferă ocazia de a discuta modul în care noile programe și proiecte pot ajuta UE să devină numărul unu mondial în domeniul energiei din surse regenerabile și al eficienței energetice și pot crea o societate dinamică bazată pe cunoaștere.
 
„Regiuni deschise pentru întreprinderi”: dezvoltarea IMM-urilor, inovarea și crearea de locuri de muncă. Aproximativ 99% din întreprinderile din Europa sunt IMM-uri. Acestea asigură două din trei locuri de muncă în sectorul privat și contribuie la peste jumătate din valoarea adăugată totală generată de întreprinderile din UE. Noile programe ale UE (2014‒2020) se pot baza pe o experiență vastă în ceea ce privește promovarea IMM-urilor în regiuni, inclusiv legăturile cu strategiile de specializare inteligentă și capacitatea regiunilor de a crea mai multe microîntreprinderi.
 
„Locuri și spaţii”: dezvoltarea urbană și rurală; integrarea urbană și rurală. Această subtemă se va concentra pe modul în care programele regionale și urbane ale UE pot promova o dezvoltare teritorială mai echilibrată, pe modul de a promova competitivitatea zonelor rurale și pe reducerea exodului de populație din zonele rurale către cele urbane. Pe ordinea de zi figurează și provocările speciale întâmpinate de orașele și zonele rurale de frontieră.
 
În cadrul acestor trei subteme, partenerii sunt invitați să abordeze provocările și să găsească soluții referitoare la gestionare și aspectele legate de punerea în aplicare, precum și la dimensiunea transfrontalieră, inter-regională sau transnațională.
 
Informațiile cu privire la procedura de depunere a candidaturii, calendarul și condițiile de participare sunt prezentate în detaliu în Ghidul pentru partenerii manifestării, disponibil pe site-ul internet al OPEN DAYS 2015: http://ec.europa.eu/regional_policy/conferences/od2015/doc/OD2015_Guide_for_event_partners.pdf 
 
Rezultatele procedurii de selecție vor fi făcute publice la 24 aprilie.
 
 
Context
 
Politica de coeziune este principalul instrument de investiții al UE pentru a îndeplini obiectivele Strategiei Europa 2020: creștere și locuri de muncă, combaterea schimbărilor climatice și a dependenței energetice, reducerea sărăciei și a excluziunii sociale. Prin intermediul Acordului de Parteneriat adoptat de Comisia Europeană în data de 6 august 2014, au fost alocate României peste 30 de miliarde de euro din fondurile europene structurale și de investiții. Din această sumă, Programului Operațional Regional i-a fost alocată suma de 6,7 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020.  Varianta Programului Operațional Regional 2014 – 2020 transmisă spre aprobare Comisiei Europene în august 2014 este disponibilă la adresa de internet: 

Cluj Napoca, Mons şi Pilsen - trei noi capitale europene

 

Veniți la Cluj Napoca, Capitala Europeană a tineretului în anul 2015!
 
Cluj Napoca a devenit, începând cu data de 1 ianuarie, Capitala Europeană a Tineretului. Pentru mulți dintre experții în dezvoltare comunitară, acesta este evenimentul deceniului în România, pentru că niciun alt oraș din țară nu va avea un titlu european în deceniul 2010 – 2020. Doar în anul 2021, România va avea o nouă Capitală Europeană a Culturii. 
 
Oraşul reprezintă cel mai mare centru universitar din România, cu excepția capitalei, având 100.000 de studenți, masteranzi și doctoranzi, precum și 12 universități. Clujul este, de asemenea, polul industriei IT din România. Potrivit unei analize publicate de ediția americană a revistei Forbes, aici s-ar putea muta de la Londra polul industriei IT din Europa. Revista Paris Match a comparat Clujul, cu cei 20.000 de specialiști ai săi în IT, cu Silicon Valley. Principala resursă a acestei industrii este reprezentată de tineri. 
 
Titlul de Capitală Europeană a Tineretului oferă Clujului ocazia de a promova proiectele sale, cum ar fi și conceptul Cluj Innovation City. Este vorba de un orășel al științei, inovării și tehnologiei, care va fi dezvoltat pe un teren de 200 de hectare. Cluj Innovation City va avea 100.000 de locuitori și ar urma să genereze 20.000 de locuri de muncă.
 
De asemenea, Capitala Europeană a Tineretului va promova și multilingvismul. Clujul are cinci limbi ”oficiale”: româna, maghiara, germana, franceză și engleza. Este vorba de limbile în care universitățile clujene oferă studii până la nivel postdoctoral. Iar această capacitate a atras și un mare număr de studenți străini. Clujul este principala comunitate academică francofonă din Europa Centrală și de Est. Un studiu al Comisiei Europene a declarat Clujul drept cel mai prietenos oraș european față de străini, iar o cercetare franceză a arătat că Clujul este orașul european cu cel mai curat aer. 
 
În același timp, Cluj Napoca a fost inclus de Huffington Post în clasamentul orașelor care dau tonul în arta mondială. Orașul găzduiește unele dintre cele mai importante festivaluri de film și de muzică din această regiune europeană, fapt care îi dă curajul să candideze pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021.
 
Titlul de Capitală Europeană a Tineretului este acordat pe o perioadă de un an. Programul pregătit de către autorități pentru Capitala Europeană a Tineretului nu va fi doar unul cultural și economic, ci va lansa și noi idei în politică. La Cluj, autoritățile europene vor dezbate și unele politici publice dedicate tinerilor, cum ar fi ideea scăderii la 16 ani a vârstei de la care cetățenii europeni pot vota, potrivit comisarului european Tibor Navracsics. 
 
Statutul de Capitală Europeană a Tineretului a fost introdus în anul 2009, cu oraşul Rotterdam (din Olanda), iar înainte de Cluj-Napoca, acest titlu a fost purtat de orașul grecesc Salonic. În competiţia pentru câştigarea statutului în 2015 au intrat în finală, alături de Cluj-Napoca, Vilnius din Lituania, Varna din Bulgaria și, Ivanovo din Rusia. 
 
Mai multe informații privind Capitala Europeană a Tineretului 2015 se găsesc accesând linkul: http://www.cluj2015.eu/ .
 
 
Pentru anul 2015, oraşele Mons din Belgia și Pilsen din Republica Cehă au fost desemnate Capitale Culturale Europene
 
Orașul Mons este capitala provinciei belgiene Hainaut. A fost fondată în jurul unei mănăstiri din secolul al VII-lea. Oraşul s-a extins de-a lungul secolelor, dezvoltându-se în afara zidurilor sale, fortificate de mai multe ori, și cuprinde comunitățile din jur, măsurând în prezent aproximativ 146,56 de kilometri pătrați, unde trăiesc aproape 93.000 de locuitori.
 
Ceremonia de deschidere a anului Capitalei Europene a Culturii a avut loc pe 24 ianuarie, cu evenimente organizate peste tot în oraș pe tema "iluminare". Restul anului este va ilustra alte patru teme: ”orbirea”, ”marea dezvăluire”, ”vara aprinsă” și ”renașterea„. Aceste patru teme vor fi reprezentate prin 300 de evenimente, 1000 de activități culturale și artistice, în 5 noi muzee și 2 săli  noi de concerte. Cei mai buni artiști vor participa și vor oferi spectacole în instituții culturale, pe străzi, în piețe, parcuri, pe apă, în clădiri publice, case, cafenele în aer liber și alte localuri la modă.
 
Orașul Pilsen, de unde vine și denumirea berii, este al patrulea oraş ca mărime din Republica Cehă, situat în vestul Boemiei. Orașul a fost fondat la confluența a patru râuri - Uhlava, Uslava, Radbuza și Mze - de către regele ceh Wenceslas al II-lea, în anul 1295. În prezent, zona metropolitană Pilsen cuprinde 125 de kilometri pătrați și are o populație de 165.000 de locuitori.
 
Orașul a lansat ceremonia de deschidere a anului Capitalei Europene a Culturii pe 17 ianuarie. Programul dedicat acestei celebrări propune turiștilor în luna martie ca două fabrici de bere, concurente în trecut, să se reunească în cadrul deschiderii festive de la Světovar. În luna aprilie, în timpul evenimentului ”Fabricile imaginaţiei”, cele două fabrici Pilsner își deschid porțile, putând fi astfel vizitate de turiști. În luna mai Pilsen va deveni locul celebrării a 70 de ani de la încheierea războiului, când amintirea evenimentelor militare se va interconecta cu perspectiva artiştilor. 
 
În timpul verii, te poți aștepta la un festival stradal plin de viață și un program baroc de nouă săptămâni în regiunea Pilsen, care prezintă evenimente de artă vie în ambianța unică a monumentelor baroce. De asemenea, autoritățile locale mai propun o serie de festivaluri de teatru.
 
Mai multe informații privind cele două Capitale Europene ale Culturii se găsesc accesând linkurile: http://www.mons2015.eu/en , http://plzen2015.cz/en/ .
 
mons pilsen
 

Comisia Europeană a adoptat propunerea legislativă privind Fondul european pentru investiții strategice

 
 
Ca o consecință a crizei economice și financiare, nivelul investițiilor din UE a scăzut cu aproximativ 15 % față de perioada sa de vârf din 2007. Există lichiditate financiară. Cu toate acestea, nivelul de incertitudine în ceea ce privește perspectivele economice și nivelul ridicat al datoriei publice și private în unele părți ale UE frânează investițiile. Din acest motiv, Planul de investiții pentru Europa poate să contribuie la remedierea situației, prin corelarea proiectelor cu lichiditățile existente și prin direcționarea fondurilor acolo unde este necesar.
 
Planul de investiţii pentru Europa, anunţat de Comisia Europeană în data de 26 noiembrie 2014, are rolul de a relansa creșterea economică în Europa și de a readuce mai mulți oameni în câmpul muncii. Potrivit estimărilor, măsurile propuse ar putea adăuga 330-410 miliarde EUR la PIB-ul Uniunii Europene în cursul următorilor trei ani și ar putea crea până la 1,3 milioane de noi locuri de muncă.
 
La 50 de zile după anunţarea “Planului de investiţii pentru Europa”, Comisia Europeană a adoptat propunerea legislativă privind Fondul european pentru investiții strategice, care va fi instituit în parteneriat strâns cu Banca Europeană de Investiții (BEI). Fondul va susține în special investițiile strategice, cum ar fi cele în banda largă și în rețelele de energie, precum și întreprinderile de dimensiuni mai mici, cu mai puțin de 3 000 de angajați. Propunerea instituie, de asemenea, o “Platformă europeană de consiliere în materie de investiții”, care este menită să contribuie la identificarea, elaborarea și dezvoltarea proiectelor în întreaga Uniune. În fine, un portofoliu de proiecte europene de investiții va îmbunătăți informațiile aflate la dispoziția investitorilor cu privire la proiectele existente și cele viitoare.
 
Președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker, a declarat: „Actuala Comisie este hotărâtă să obțină rezultate. Prin prezentarea propunerii de astăzi privind Fondul european pentru investiții strategice, ne îndeplinim, împreună cu partenerul nostru, BEI, angajamentul asumat în luna noiembrie în plenul Parlamentului European. Facem un pas important către reîncadrarea în muncă a europenilor și revitalizarea economiei Uniunii. Contez acum pe asumarea conducerii politice de către colegiuitori, Parlamentul European și Consiliu, pentru adoptarea rapidă a propunerii, astfel încât fondul să fie operațional până în luna iunie și să înceapă generarea de noi fluxuri de investiții. Cetățenii Europei așteaptă obținerea acestor rezultate și nu avem timp de pierdut.”
 
Vicepreședintele responsabil pentru locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate, domnul Jyrki Katainen, a declarat: „Astăzi instituim elementul central al Planului de investiții pentru Europa: Fondul european pentru investiții strategice va sprijini proiectele cu un profil de risc mai ridicat, astfel încât investițiile să înceapă să înregistreze progrese în țările și în sectoarele în care crearea de locuri de muncă și creșterea economică sunt cele mai necesare. În etapa următoare va trebui să multiplicăm impactul Planului de investiții pentru Europa și să creăm un cerc virtuos: mai multe investiții care să conducă la creșterea numărului și a calității locurilor de muncă, precum și la o creștere stabilă. În prezent fac un turneu în întreaga Uniune Europeană pentru a realiza acest lucru și sunt încurajat de reacțiile pozitive pe care le-am primit până acum.”
 
Propunerea Comisiei conține mai multe elemente: Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), Platforma europeană de consiliere în materie de investiții, Un portofoliu transparent de proiecte europene, Un Fond de garantare al UE și efectele asupra bugetului UE.
 
Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) este principalul canal de mobilizare a cel puțin 315 miliarde EUR în investiții suplimentare în economia reală în următorii trei ani. Acesta va finanța proiecte cu un profil de risc mai ridicat, maximizând astfel impactul cheltuielilor publice și deblocând investițiile private. Fondul va fi instituit în cadrul Băncii Europene de Investiții (BEI), cu care Comisia va lucra în calitate de partener strategic.
 
Platforma europeană de consiliere în materie de investiții va fi ghișeul unic la nivelul UE care va contribui la identificarea, elaborarea, dezvoltarea și finanțarea proiectelor. De asemenea, va furniza servicii de consiliere privind modul de utilizare a instrumentelor financiare inovatoare și a parteneriatelor public-privat.
 
Un portofoliu transparent de proiecte europene va informa investitorii cu privire la proiectele existente disponibile și la potențialele proiecte viitoare. În prezent, lipsa de informații reprezintă un obstacol major în calea investițiilor. Portofoliul va fi actualizat periodic, astfel încât investitorii să aibă la dispoziție informații fiabile și actuale pentru a lua decizii privind investițiile. Un grup operativ comun al Comisiei și al BEI a identificat deja aproximativ 2 000 de proiecte potențiale, în valoare de 1,3 mii de miliarde EUR.
 
Propunerea instituie un Fond de garantare al UE care va furniza o rezervă de lichidități pentru bugetul Uniunii în cazul unor eventuale pierderi suportate de FEIS în cadrul activității de acordare de sprijin pentru proiecte. Până în 2020, acest fond va ajunge treptat la 8 miliarde EUR, prin plăți de la bugetul UE. În acest scop, este necesar să se aducă o modificare bugetului UE pentru 2015 pentru a crea noile linii bugetare necesare și a transfera către acestea credite de angajament în valoare de 1,36 miliarde EUR și credite de plată în valoare de 10 milioane EUR. Impactul global asupra bugetului UE pentru 2015 este neutru. Suma de 10 milioane EUR în credite de plată va contribui la acoperirea costurilor administrative ale Platformei europene de consiliere în materie de investiții.
 
 
Următorii paşi
 
Propunerea Comisiei trebuie să fie adoptată în cadrul „procedurii legislative ordinare” (codecizie) de către legiuitorii Uniunii, și anume Parlamentul European și Consiliul. Cu ocazia Consiliului European din decembrie, șefii de stat sau de guvern au îndemnat „legiuitorii Uniunii […] să aprobe [propunerea] până în luna iunie, astfel încât noile investiții să poată fi activate încă de la jumătatea anului 2015.” Ca un element suplimentar al Planului de investiții, Comisia Europeană depune eforturi pentru eliminarea în continuare a obstacolelor în materie de reglementare din calea investițiilor și pentru consolidarea pieței unice. Un prim set de acțiuni este prevăzut în cadrul Programului de lucru al Comisiei pentru 2015.
 
Mai multe informații privind Fondul european pentru investiții strategice se găsesc la pagina de internet  : http://ec.europa.eu/priorities/jobs-growth-investment/plan/docs/20150113_efsi_qa_en.pdf .

Protecție pentru victimele violenței în orice stat membru al UE

 

Începând cu 11 ianuarie 2015, victimele violenței - în special cele care au fost afectate de violența domestică sau de hărțuire - își vor putea asigura o protecție mai bună în orice stat membru al UE. Datorită noilor norme, ordinele de restricție, de protecție și de interdicție emise într-un stat membru pot fi de acum recunoscute rapid și ușor în UE, prin simpla certificare.

Se estimează că, în UE, o femeie din trei se confruntă cu violența într-un anumit moment al vieții sale și cel mai adesea această violență fizică provine de la o persoană apropiată, cum ar fi partenerul acesteia. Un cetățean care a suferit de pe urma violenței în familie va putea de acum să se simtă în siguranță atunci când călătorește în afara țării sale de origine, prin simpla transferare a ordinului care îl protejează împotriva autorului infracțiunii. Anterior, pentru a obține recunoașterea în alte state membre ale UE protecției, victimele erau nevoite să treacă prin proceduri complexe și să inițieze o procedură de certificare separată în fiecare țară. În prezent, aceste ordine de protecție vor fi recunoscute cu ușurință în orice stat membru al UE, ceea ce înseamnă că un cetățean care a fost victima violenței poate călători fără a fi nevoit să parcurgă proceduri împovărătoare.

„Datorită noii proceduri, femeile sau bărbații care sunt victime ale violenței vor putea beneficia de protecția pe care o merită și își vor putea continua viața. Aceștia vor putea alege să trăiască într-un alt stat membru sau să călătorească în vacanță fără a se teme pentru siguranța lor”, a declarat Věra Jourová, comisarul UE pentru justiție, consumatori și egalitate de gen.

Noul mecanism este alcătuit din două instrumente distincte: Regulamentul privind recunoașterea reciprocă a măsurilor de protecție în materie civilă și Directiva privind ordinul european de protecție. Ambele instrumente intră în vigoare la 11 ianuarie 2015. Împreună, cele două instrumente vor garanta că toate victimele violenței au posibilitatea de obține recunoașterea în orice stat membru al UE a ordinelor de protecție de care beneficiază. Normele vor asigura, împreună, libera circulație a celor mai comune tipuri de măsuri de protecție din UE.

Comisia Europeană se angajează să îmbunătățească drepturile celor 75 de milioane de persoane care cad victimă infracțiunilor în fiecare an. În 2012 a fost adoptată o directivă a UE de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității în întreaga UE (IP/12/1066) care va deveni obligatorie pentru statele membre până la 16 noiembrie 2015. Prin măsuri precum ordinele de protecție la nivelul întregii UE, care se aplică începând de duminică, precum și prin drepturile minime pentru victime, Comisia Europeană acționează în vederea consolidării drepturilor persoanelor care cad victimă infracțiunilor, indiferent de unde ar proveni acestea și de locul din UE în care ar fi săvârșită infracțiunea.

Regulamentul privind recunoașterea reciprocă a măsurilor de protecție în materie civilă este disponibil la adresa:

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2013:181:0004:0012:ro:PDF 

Directiva privind ordinul european de protecție este disponibilă la adresa:

http://ec.europa.eu/justice/criminal/files/directive_2011_99_on_epo_en.pdf

Informare privind actul legislativ european care consolidează drepturile victimelor infracționalității:

http://europa.eu/rapid/press-release_IP-12-1066_ro.htm

 

 Este nevoie de mai mult sprijin pentru victime

Necesitatea de a sprijini și proteja victimele este argumentată de un raport publicat în 9 ianuarie 2015 de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA), care concluzionează că în UE sunt necesare servicii de sprijinire a victimelor cu orientare mai precisă. În pofida progreselor înregistrate, în multe state membre serviciile de sprijinire a victimelor continuă să se confrunte cu provocări. Printre propunerile concrete de îmbunătățire se numără asigurarea accesului victimelor la servicii de sprijin precis orientate - inclusiv sprijin și consiliere în cazul traumelor, eliminarea obstacolelor birocratice din calea obținerii de asistență juridică pentru victime și asigurarea faptului că persoanele au informații despre drepturile de care beneficiază și serviciile aflate la dispoziția lor.

 

Mai multe informații:

• Raportul Agenției pentru Drepturi Fundamentale a UE: https://fra.europa.eu/en/publication/2015/victims-crime-eu-support

• Europa - drepturile victimelor:
http://ec.europa.eu/justice/criminal/victims/rights/index_en.htm 

• Fișă informativă - „Măsuri întreprinse de Comisia Europeană în vederea combaterii violenței împotriva femeilor”: http://ec.europa.eu/justice/gender-equality/files/documents/140303_factsheet_vaw_en.pdf

• Fișă informativă - „Violența împotriva femeilor: o anchetă la nivelul UE” realizată de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA) - martie 2014: http://fra.europa.eu/en/publication/2014/vaw-survey-results-factsheet

 

    O nouă sesiune de înregistrare în cadrul Schemei de Ajutor de Stat instituită de H.G. nr. 332/2014

     

    Ministerul Finanţelor Publice a anunţat deschiderea unei noi sesiuni de înregistrare a Cererilor de acord pentru finanţare în baza H.G. nr. 332/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională prin crearea de locuri de muncă, cu modificările și completările ulterioare. Sesiunea de înregistrare se va desfăşura în perioada 2 – 27 februarie 2015, cu posibilitatea prelungirii. Bugetul sesiunii este de 450 milioane lei.

    Beneficiarii eligibili sunt întreprinderi din toate sectoarele economice, cu excepția celor din domeniile: pescuit, acvacultură, producția primară, prelucrarea și comercializarea produselor agricole, sector siderurgic, construcții navale, fibre sintetice, transporturi, energie, etc.

    Cheltuielile eligibile sunt costurile totale salariale pe o perioadă de 2 ani consecutivi, cu locurile de muncă nou create ca urmare a unui proiect de investiții.

    Investiția trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

    • să fie considerată investiție inițială, adică să vizeze înființarea unei unități noi, extinderea capacității unității existente, diversificarea producției unității sau schimbarea fundamentală a procesului de producție;
    • să conducă la crearea a cel puțin 20 de locuri de muncă noi, dintre care minimum 3 destinate lucrătorilor defavorizați.

    Procentul de finanțare acordat este diferențiat în funcție de regiunea de implementare astfel:

    • până la 15% în Regiunea Bucuresti
    • până la 35% în regiunile Vest si Ilfov
    • până la 50% în restul regiunilor (Nord Vest; Nord Est; Centru, Sud Vest; Sud; Sud-Est)

    Cererile de acord pentru finanţare, însoţite de documentele justificative necesare în prima etapă de evaluare, se transmit la Registratura generală a Ministerului Finanţelor Publice, str. Apolodor nr. 17, sector 5, Bucureşti, doar prin poştă sau servicii de curierat, cu confirmare de primire, menţionându-se pe plic: “Unitatea de implementare a schemei de ajutor de stat instituită prin H.G. nr. 332/2014”.

    Cererile de acord pentru finanțare înregistrate în afara perioadei menționate se restituie întreprinderilor și nu sunt luate în considerare în procesul de analiză.

    Toate informaţiile privind condiţiile ce trebuie îndeplinite în vederea obţinerii finanţării și modul de completare a documentelor necesare se regăsesc în H.G. nr. 332/2014, cu modificările și completările ulterioare, precum și în Ghidul solicitantului, publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, la secțiunea Ajutor de stat – H.G. nr. 332/2014:

    http://www.mfinante.ro/hg332.html?pagina=domenii 

    Noi norme pentru soluţionarea mai rapidă a litigiilor transfrontaliere

     
     
    Începând cu data de 10 ianuarie a.c. au intrat în aplicare noi norme care dau posibilitatea agenților economici și consumatorilor să își soluționeze mai ușor litigiile transfrontaliere, ceea ce se așteaptă să conducă la economii anuale de 48 de milioane euro la nivelul Uniunii Europene. Normele desființează procedura de recunoaștere în alte state ale Uniunii a hotărârilor în materie civilă și comercială, procedură costisitoare și de lungă durată la care se recurge actualmente de 10.000 de ori pe an.
     
    Începând de data de 10 ianuarie, aceste hotărâri transfrontaliere au devenit automat executorii în întreaga Uniune Europeană. Astfel, consumatorii vor fi mai bine protejați atunci când fac achiziții de la comercianți din afara Uniunii, iar agenții economici vor beneficia de o securitate juridică mai mare atunci când desfășoară activități comerciale în Uniune. 
     
    Věra Jourová, comisarul european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a declarat că “aceste noi norme ar putea genera economii variind între 2.000 și 12.000 euro pentru fiecare caz și reprezintă îndeplinirea cu succes a promisiunii de a reduce procedurile birocratice și de a consolida piața unică a UE. Astfel de măsuri vor avea un impact semnificativ, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, și vor crea multe oportunități noi pentru agenții economici din întreaga Europă”.
     
     
    Ameliorări concrete care se vor produce odată cu intrarea în vigoare a noilor norme:
     
    • O hotărâre în materie civilă și comercială care are titlu executoriu într-un stat membru va fi automat executorie în toate statele UE. Normele desființează actuala procedură intermediară greoaie - procedura de exequatur. Costul tipic al acestei proceduri variază între 2.000 și 3.000 euro, în funcție de statul membru, dar se poate ridica până la 12.700 euro dacă se includ onorariile avocaților, costurile cu traducerea și cheltuielile de judecată. În aproape 95 % din cazuri, această procedură era o pură formalitate. Din momentul în care o hotărâre este pronunțată în orice stat membru, creditorul în cauză va putea obține executarea acesteia în orice alt stat membru, ceea ce înseamnă că agenții economici și cetățenii vor putea să își recupereze banii mai repede, mai ușor și fără costuri suplimentare. În cazuri excepționale, va fi totuşi posibil ca instanțele să blocheze executarea hotărârii, de exemplu, dacă instanța din celălalt stat membru a încălcat dreptul la un proces echitabil.
    • Consumatorii și angajații vor fi mai bine protejați în litigiile în instanță care implică state din afara UE. Până în acest moment, consumatorii aflat de multe ori în imposibilitatea de a-și exercita drepturile atunci când achiziționau bunuri de la un comerciant situat într-o țară din afara Uniunii, dar care vindea produse într-un stat membru. În conformitate cu noile norme, în cazul oricărui litigiu de acest gen consumatorul va putea recurge la instanțele din țara unde își are reședința, nemaifiind nevoit să apeleze la instanțele statului din afara UE. Noile norme vor permite, de asemenea, angajaților care lucrează în pe teritoriul Uniunii Europene să inițieze proceduri judiciare împotriva angajatorilor situați într-o țară din afara ei, recurgând la instanțele din statul membru în care își desfășoară în mod curent activitatea.
    • Va crește securitatea juridică în ceea ce privește acordurile de alegere a forului între societăți comerciale. În trecut, acordurile de alegere a forului puteau fi conturbate prin declanșarea litigiului într-o instanță din alt stat membru al UE (și nu în „forul ales”), pentru a întârzia soluționarea litigiului. Noile norme în vigoare vor pune capăt acestor tactici abuzive, garantând că „forul ales” beneficiază de prioritate în cazul unor proceduri paralele.
     
    Istoricul dosarului
     
    Aceste norme reprezintă o reacţie la un studiu efectuat în anul 2010, în urma căruia s-a constatat că aproape 40 % din agenții economici ar fi mai înclinați să desfășoare activități comerciale pe piețe din afara țării lor dacă s-ar simplifica procedurile de soluționare a litigiilor în instanță în străinătate. Înlăturarea obstacolelor birocratice care impun întreprinderilor costuri suplimentare și creează incertitudine juridică pentru acestea constituie o parte esențială a acțiunilor Comisiei menite să facă viața mai ușoară pentru întreprinderi și cetățeni.
     
    Comisia Europeană a propus în 2010 reformarea Regulamentului Bruxelles I. Normele au intrat în vigoare în urma aprobării de către Parlamentul European și de către statele membre, la doi ani după publicarea în Jurnalul Oficial. 
     
    Mai multe informații privind justiția în materie civilă și comercială se găsesc la pagina de internet  : http://ec.europa.eu/justice/civil/commercial/index_en.htm

    Premiile RegioStars - Ediția 2015

     

    În luna decembrie 2014 Direcția Generală Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene a lansat ediția din 2015 a premiilor RegioStars. Premiile RegioStars pun în lumină cele mai impresionante și mai inovatoare proiecte europene cofinanțate de politica de coeziune a UE.

    Ulterior selectării de către un juriu independent, managerii de proiect și reprezentanții Autorităților de management ai proiectelor finaliste vor fi invitați să participe la ceremonia de decernare a premiilor RegioStars, care va avea loc cu ocazia Săptămânii europene a regiunilor şi oraşelor din 13 octombrie 2015. Corina Crețu, comisarul UE pentru politică regională, și președintele juriului premiilor RegioStars vor înmâna proiectelor câștigătoare un trofeu și un „certificat de câștigător RegioStars”.

    Categoriile premiilor pentru 2015 sunt:
    1. CREȘTERE INTELIGENTĂ: Descătușarea potențialului de creștere al IMM-urilor pentru o economie digitală
    2. CREȘTERE DURABILĂ: Mobilizarea investițiilor în eficiența energetică în beneficiul cetățenilor și societății
    3. CREȘTERE FAVORABILĂ INCLUZIUNII: Integrarea în societate a persoanelor expuse riscului de excluziune socială
    4. CITYSTAR: Transformarea orașelor pentru viitoarele provocări

    Informații suplimentare privind modalitățile de înscriere, inclusiv ghidul pentru candidați, formularul de înscriere, precum și criteriile de eligibilitate și de atribuire a premiilor, pot fi găsite pe site-ul web RegioStars:

    http://ec.europa.eu/regional_policy/projects/regiostars/regiostars_en.cfm


    Formularele de înscriere pot fi completate în limbile engleză, franceză sau germană. Candidaturile trebuie depuse până la 28 februarie 2015.

    Letonia a preluat președinția semestrială a Uniunii Europene

     

    La 1 ianuarie 2015 Letonia a preluat președinția prin rotație a Uniunii Europene. Țara ce şi-a câştigat independenţa ieşind din fosta URSS în urmă cu 24 de ani, Letonia a devenit membră a Uniunii Europene în 2004 și a adoptat moneda euro acum un an.

    În ziua de 1 ianuarie, premierul leton, doamna Laimdota Straujuma, a avut ocazia specială de a atrage atenţia către ţările baltice, graţie unui alt eveniment important - integrarea Lituaniei vecine în zona euro. "De acum încolo", declara doamna Straujuma, "ţările baltice vor fi unite printr-un nou simbol - moneda unică europeană, ce va contribui la întărirea şi consolidarea ţărilor baltice. Sunt în mod special bucuroasă că acest eveniment marchează începutul preşedinţiei letone a UE".

    Țările baltice şi-au impus o extrem de severă austeritate după criza financiară din 2008 şi sunt la ora actuală campioni ai creşterii economice în Uniune.

    Preşedinţia letonă are complexa misiune de a pune în aplicare planul de investiţii de 315 miliarde de euro, lansat de Jean-Claude Juncker şi aprobat de Consiliul European de la sfârşitul lunii decembrie. Alte două proiecte europene esenţiale care se află pe masa de lucru şi care urmează să devină funcţionale tot sub preşe-dinţia letonă sunt o strategie energe¬tică (în luna martie) şi o strategie în domeniul informatizării (în luna iunie).

    Letonia, care are două milioane de locuitori și o importanta comunitate rusofonă, a dat asigurări că nu va avea o abordare politică "antirusă".

    Pe 21 și 22 mai, în capitala letonă, la Riga este programat summitul Parteneriatului Estic, în contextul în care Belarus, Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Armenia și Azerbaidjan aspiră să se apropie de Uniunea Europeană.

    Vă invităm să vizitați site-ul președenției letone: https://eu2015.lv/

    letonia

    Anul european pentru dezvoltare (2015): Ce rol joacă Uniunea Europeană în lume?

     

    Uniunea Europeană este prezentă și activă în majoritatea țărilor din lume. Cele 139 de delegații deschise în toată lumea sunt ochii și urechile UE pe teren. Acestea contribuie în fiecare zi la construirea unor parteneriate solide și durabile, uneori în condiții extrem de dificile și periculoase.

    Anul 2015 este desemnat „Anul european pentru dezvoltare”. Motto-ul Anului european este „Lumea noastră, demnitatea noastră, viitorul nostru”. În 2015, în prim-plan se va afla, pentru prima dată, politica internațională pentru dezvoltare a Uniunii Europene.

     

    Cum apreciază cetățenii europeni rolul jucat de UE în lume?

    Sondajul Eurobarometru din 2013 a oferit o perspectivă surprinzătoare asupra modului în care cetățenii UE văd dezvoltarea:

    • Peste 80 % dintre aceștia sunt de părere că ajutorul pentru dezvoltare este important, iar 60 % cred că ar trebui să suplimentăm sprijinul.
    • Două treimi consideră că lupta împotriva sărăciei în țările în curs de dezvoltare ar trebui să fie una dintre prioritățile principale ale Uniunii Europene.
    • În același timp, 50 % spun că nu știu nimic despre destinația ajutorului acordat de Uniunea Europeană.

     

    2015 - termen limită pentru Obiectivele de dezvoltare ale Mileniului

    Declaraţia Mileniului, adoptată în septembrie 2000 la Summit-ul Mileniului, de 191 ţări, printre care şi România, fixează Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM). Declaraţia Mileniului este unica agendă globală în domeniul dezvoltării asupra căreia există un acord la cel mai înalt nivel între majoritatea statelor lumii.

    La Summit-ul Mileniului, statele membre şi-au fixat un număr de 8 obiective esenţiale – Obiectivele de dezvoltare ale Mileniului – cu ţinte precise de atins până în anul 2015.

    Cele opt Obiective de dezvoltare ale Mileniului sunt:

    1. Reducerea sărăciei severe
    2. Realizarea accesului universal la educaţia primară
    3. Promovarea egalităţii între sexe şi afirmarea femeilor
    4. Reducerea mortalităţii infantile
    5. Îmbunătăţirea sănătăţii materne
    6. Combaterea HIV/SIDA, malariei şi a altor boli
    7. Asigurarea sustenabilităţii mediului
    8. Crearea unui parteneriat global pentru dezvoltare

    Pentru a afla mai multe detalii, accesaţi: http://www.un.org/millenniumgoals/.

    În acest context, comunitatea internațională se va reuni în 2015 pentru a conveni asupra unor noi măsuri menite să combată sărăcia, să promoveze dezvoltarea durabilă și să abordeze problema schimbărilor climatice.

     

    Implicați-vă!

    Obiectivul Anului european pentru dezvoltare este de a-i implica pe cetățenii UE, în special pe tineri, în dezbaterea referitoare la lumea în care trăim, la demnitatea și viitorul nostru. Cu ocazia Anului european pentru dezvoltare, vor fi organizate activități peste tot în Uniunea Europeană, precum și on-line și pe platformele de socializare.


    Cum vă puteți implica? Vă puteți face cunoscute ideile și opiniile, participând la dezbateri naționale și internaționale pe teme de dezvoltare. Vă puteți alătura unei organizații active în domeniul dezvoltării. De asemenea, puteți deveni voluntar în cadrul unui proiect de dezvoltare.


    Mai multe informații despre Anul european pentru dezvoltare: https://europa.eu/eyd2015/ro

    aed

    Demo

    CENTRUL DE INFORMARE EUROPE DIRECT
    Regiunea Centru

    Strada DECEBAL, Nr. 12, cod postal 510093,
    Alba Iulia, Judetul Alba
    Tel: 0358 403 121